2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cucuiată f. pop. biserica și curtea ei unde se îngropau morții: du-te la cucuiata!; a pune la cucuiata, a da uitării; a sta la cucuiata, a fi mort. [Lit. loc înălțat (v. cucuiu)].

CUCUIÁT, -Ă, cucuiați, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre păsări) Moțat; (despre pui de animale cornute) căruia încep să-i crească coarnele. 2. (Despre oameni) Cocoțat pe ceva. [Pr.: -cu-iat] – Cucui + suf. -at.

CUCUIÁT, -Ă, cucuiați, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre păsări) Moțat; (despre pui de animale cornute) căruia încep să-i crească coarnele. 2. (Despre oameni) Cocoțat pe ceva. [Pr.: -cu-iat] – Cucui + suf. -at.

cucuiat, ~ă [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 302 / V: huhu~, ~ă, (Mol) ~iet, ~ă / E: cucui1 + -at] 1 a Cu cucuie (1). 2 a Bombat. 3 a Țuguiat. 4 a (D. păsări) Moțat. 5 a (D. pui de animale cornute) Căruia îi cresc coarnele. 6 a Crescut pe ceva. 7 a Cocoțat. 8 a (D. copii) Zburdalnic. 9 sf (Mol) Biserică (construită pe o ridicătură). 10 sf (Pex) Cimitirul din jurul bisericii. 11 sf (Îe) A sta în ~a A fi mort. 12 sf (Îe) A pune la ~a A da uitării.

CUCUIÁT, -Ă, cucuiați, -te, adj. (Atestat și cu pronunțarea regională cucuiet) 1. (Despre păsări) Cu moț, moțat; (despre pui de animale cornute) căruia încep să-i crească coarnele. Găini cucidate rătăceau în poiană. SADOVEANU, O. I 126. Trei iezi cucuieți... CREANGĂ, P. 20. Păsări care de care mai frumoase, mai cucuiele și mai baghete. CREANGĂ, P. 68. În cămăruța-ncuiată Am o puică cucuiată (Cîinele). GOROVEI, C. 57. 2. (Despre persoane) Urcat pe ceva (unde nu-i e locul), cocoțat. Așa e tineretul ista, bată-l să-l bată, zise Moș Bodrîngă șezînd cucuiet pe niște buci. CREANGĂ, A. 97. Am dat de un pehlivan cucuiet tocmai sus... sus pe scaunul preșidenției. ALECSANDRI, T. 1439.

CUCUIÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre păsări) Care are un moț în vârful capului; moțat. 2) (despre animale cornute tinere) Cărora încep să le răsară coarnele. [Sil. -cu-iat] /cucui + suf. ~at

cucuiat a. 1. moțat: găină cucuiată; 2. cocoțat: cucuiat pe un zid; 3. cu cucuie: fruntea-i cucuiată PANN.

cucuĭát, -ă adj. (d. cucŭĭ). Cu cucuĭ. Cu moț, moțat: găină cucuĭată. Cocoțat. S. f. Iron. Moartea: l-a trimes la cucuĭata!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cucuiát (reg.) adj. m., pl. cucuiáți; f. cucuiátă, pl. cucuiáte

cucuiát adj. m., pl. cucuiáți; f. sg. cucuiátă, pl. cucuiáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cucuiátă s.f. (pop.) biserica și curtea ei (puse de obicei pe deal).

Intrare: cucuiată
cucuiată substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucuia
  • cucuiata
plural
  • cucuiate
  • cucuiatele
genitiv-dativ singular
  • cucuiate
  • cucuiatei
plural
  • cucuiate
  • cucuiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: cucuiat
cucuiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucuiat
  • cucuiatul
  • cucuiatu‑
  • cucuia
  • cucuiata
plural
  • cucuiați
  • cucuiații
  • cucuiate
  • cucuiatele
genitiv-dativ singular
  • cucuiat
  • cucuiatului
  • cucuiate
  • cucuiatei
plural
  • cucuiați
  • cucuiaților
  • cucuiate
  • cucuiatelor
vocativ singular
plural
cucuiet adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucuiet
  • cucuietul
  • cucuie
  • cucuieta
plural
  • cucuieți
  • cucuieții
  • cucuiete
  • cucuietele
genitiv-dativ singular
  • cucuiet
  • cucuietului
  • cucuiete
  • cucuietei
plural
  • cucuieți
  • cucuieților
  • cucuiete
  • cucuietelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cucuiat cucuiet regional

  • 1. Despre păsări:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moțat attach_file 3 exemple
    exemple
    • Găini cucidate rătăceau în poiană. SADOVEANU, O. I 126.
      surse: DLRLC
    • Păsări care de care mai frumoase, mai cucuiete și mai boghete. CREANGĂ, P. 68.
      surse: DLRLC
    • În cămăruța-ncuiată Am o puică cucuiată (Câinele). GOROVEI, C. 57.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre pui de animale cornute) Căruia încep să-i crească coarnele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Trei iezi cucuieți... CREANGĂ, P. 20.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre oameni) Cocoțat pe ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cocoțat (adj.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Așa e tineretul ista, bată-l să-l bată, zise Moș Bodrîngă șezînd cucuiet pe niște buci. CREANGĂ, A. 97.
      surse: DLRLC
    • Am dat de un pehlivan cucuiet tocmai sus... sus pe scaunul preșidenției. ALECSANDRI, T. 1439.
      surse: DLRLC
  • comentariu Formele de plural cucuieți, -te, menționate în exemplele din DLRLC, provin de la varianta cucuiet, consemnată doar de MDA2.
    surse: dexonline

etimologie:

  • Cucui + sufix -at.
    surse: DEX '09 DEX '98