9 definiții pentru moțat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOȚAT, -Ă, moțați, -te, adj. 1. (Despre oameni și animale) Care poartă moț1 (1), cu moț. ♦ Fig. Care caută să iasă în evidență, care se crede superior; îndrăzneț. 2. Cu vârf ascuțit, țuguiat. – V. moța.

moțat, ~ă [At: GHICA, S. 301 / Pl: ~ați, ~e / E: de la moț1] 1 a (D. oameni și animale) Care are moț1 (1). 2 a (Irn; d. oameni) Care caută să iasă în evidență cu orice preț. 3 a (Irn; d. oameni) Care se crede superior celorlalți, deosebit, grozav. 4 a (Irn; d. oameni) Îndrăzneț. 5 a Cu vârf ascuțit Si: țuguiat. 6 sf (Gmț) Cimitir așezat pe o înălțime. 7 sf (Pex; art.) Epitet pentru moarte (1).

MOȚAT, -Ă, moțați, -te, adj. 1. (Despre oameni și animale) Care poartă moț1 (1), cu moț. ♦ Fig. Care caută să iasă în evidență, care se crede superior; îndrăzneț, cu gura mare. 2. Cu vârf ascuțit, țuguiat. – V. moța.

MOȚAT, -Ă, moțați, -te, adj. 1. Care poartă moț, cu moț. Ciuta moțată Sub barbă bălțată. TEODORESCU, P. P. 178. ♦ Fig. Îndrăzneț, cu gura mare. Hai să spunem ghicitori... Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat!Șarpele!Minți, moțato! DELAVRANCEA, S. 237. Te-ai găsit tu mai moțat, se spune cuiva care face pe deșteptul, care se crede mai isteț decît ceilalți. 2. Cu smoc de pene pe cap. Repede ieși în bătătură și prinse o găină moțată. SANDU-ALDEA, D. N. 270. Găinușe moțate... picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. Porumbei de tot neamul... și de cei moțați și de cei încălțați. GHICA, S. 301. Ciocîrlan moțat Strigă noaptea în sat (Cumpăna fîntînii). GOROVEI, C. 121. 3. (Despre căciuli) Cu vîrf ascuțit, țuguiat. Silise cîrmuirea pe școlarii din țară să poarte... căciuli moțate cu pene de curcan. PAS, Z. I 112. Doi surugii... cu căciula moțată de oaie pe ureche. ODOBESCU, S. I 161. Fig. Cînd am privit depărtările, am văzut aria mării suită deasupra liniei orizontului; pe ea plutea numai floarea moțată a luceafărului de ziuă. SADOVEANU, O. E. 65.

MOȚAT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre păsări) Care are moț pe cap; cu moț. 2) (despre căciulă) Care are vârful (fundul) ascuțit; țuguiat. 3) fig. Care manifestă prea multă îndrăzneală. * A se crede mai ~ a se crede mai deștept. /v. a moța

moțat a. 1. cu moț în frunte: pasăre moțată: 2. fig. îndrăzneț, pretențios: vrei să te arăți mai moțat?

moțát, -ă adj. (d. moț). Cu moț: cĭocîrlanu e moțat. Fig. Pretențios, îngînfat, obraznic. A te crede maĭ moțat de cît alțiĭ, a te crede maĭ breaz, superior.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOȚAT adj. 1. (reg.) cucuiat, (Ban. și Transilv.) pupuiat. (Găină ~.) 2. țuguiat, (reg.) țogoșat. (Căciulă ~.)

MOȚAT adj. 1. (reg.) cucuiat, (Ban. și Transilv.) pupuiat. (Găină ~.) 2. țuguiat, (reg.) țogoșat. (Căciulă ~.)

Intrare: moțat
moțat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moțat
  • moțatul
  • moțatu‑
  • moța
  • moțata
plural
  • moțați
  • moțații
  • moțate
  • moțatele
genitiv-dativ singular
  • moțat
  • moțatului
  • moțate
  • moțatei
plural
  • moțați
  • moțaților
  • moțate
  • moțatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moțat, moțaadjectiv

  • 1. (Despre oameni și animale) Care poartă moț, cu moț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ciuta moțată Sub barbă bălțată. TEODORESCU, P. P. 178. DLRLC
    • format_quote Repede ieși în bătătură și prinse o găină moțată. SANDU-ALDEA, D. N. 270. DLRLC
    • format_quote Găinușe moțate... picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. DLRLC
    • format_quote Porumbei de tot neamul... și de cei moțați și de cei încălțați. GHICA, S. 301. DLRLC
    • format_quote Ciocîrlan moțat Strigă noaptea în sat (Cumpăna fântânii). GOROVEI, C. 121. DLRLC
    • 1.1. figurat Care caută să iasă în evidență, care se crede superior. DEX '09 DLRLC
      sinonime: îndrăzneț
      • format_quote Hai să spunem ghicitori... Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat! – Șarpele! – Minți, moțato! DELAVRANCEA, S. 237. DLRLC
      • format_quote Te-ai găsit tu mai moțat, se spune cuiva care face pe deșteptul, care se crede mai isteț decât ceilalți. DLRLC
  • 2. Cu vârf ascuțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: țuguiat
    • format_quote Silise cîrmuirea pe școlarii din țară să poarte... căciuli moțate cu pene de curcan. PAS, Z. I 112. DLRLC
    • format_quote Doi surugii... cu căciula moțată de oaie pe ureche. ODOBESCU, S. I 161. DLRLC
    • format_quote figurat Cînd am privit depărtările, am văzut aria mării suită deasupra liniei orizontului; pe ea plutea numai floarea moțată a luceafărului de ziuă. SADOVEANU, O. E. 65. DLRLC
etimologie:
  • vezi moța DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.