cucuiat, ~ă [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 302 / V: huhu~, ~ă, (Mol) ~iet, ~ă / E: cucui¹ + -at] 1 a Cu cucuie (1). 2 a Bombat. 3 a Țuguiat. 4 a (D. păsări) Moțat. 5 a (D. pui de animale cornute) Căruia îi cresc coarnele. 6 a Crescut pe ceva. 7 a Cocoțat. 8 a (D. copii) Zburdalnic. 9 sf (Mol) Biserică (construită pe o ridicătură). 10 sf (Pex) Cimitirul din jurul bisericii. 11 sf (Îe) A sta în ~a A fi mort. 12 sf (Îe) A pune la ~a A da uitării.