2 intrări

12 definiții

crustaceu, ~ee [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ee și ~ei / E: fr crustacé cf crustă] 1 snp (Zlg) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul acoperit de o carapace chitinoasă. 2-3 sn, a (Animal) care aparține clasei crustaceelor.

CRUSTACÉU, crustacee, s. n., adj. 1. S. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. 2. Adj. Care ține de crustacee (1), privitor la crustacee. Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

CRUSTACÉU, crustacee, s. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. ◊ (Adjectival) Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

CRUSTACÉU, crustacee, s. n. Nume generic dat unor animale cu corpul alcătuit din segmente și acoperit cu o crustă groasă formată din chitină impregnată cu calcar. Racul este un crustaceu.Pl. și: (s. m.) crustacei (C. PETRESCU, Î. X 14).

!crustacéu1 (animal ~) adj. m.; pl. f. crustacée

crustacéu2 s. n., pl. crustacée

crustacéu s. n., adj. n., pl. crustacée

CRUSTACÉU, -ÉE I. adj. care formează o crustă. II. s. n. pl. clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială și corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar. (< fr. crustacé/s/)

CRUSTACÉU ~e n. 1) la pl. Clasă de animale nevertebrate cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă (reprezentanți: racul, crabul, langusta). 2) Animal din această clasă. [Sil. -ta-ceu] /<fr. crustacé

crustaceu a. acoperit cu o coajă. ║ f. pl. crustacee, clasă de animale articulate acvatice, a căror epidermă e înfășurată cu o materie calcară, ca racul.

*crustacéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (d. crustă cu sufixu latin -aceŭ ca’n galinaceŭ). Zool. Cu crustă, ca raciĭ. S. n. pl. Animale cu crustă.

CRUSTACÉE s.n.pl. Clasă de artropode acvatice, cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. crustaceu. / < fr. crustacés, cf. lat. crusta – crustă].

Intrare: crustaceu (subst.)
crustaceu1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
plural
  • crustacee
  • crustaceele
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
plural
  • crustacee
  • crustaceelor
vocativ singular
plural
crustaceu2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
plural
  • crustacei
  • crustaceii
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
plural
  • crustacei
  • crustaceilor
vocativ singular
plural
Intrare: crustaceu (adj.)
crustaceu3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A103)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
  • crustacee
  • crustaceea
plural
  • crustacei
  • crustaceii
  • crustacee
  • crustaceele
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
  • crustacee
  • crustaceei
plural
  • crustacei
  • crustaceilor
  • crustacee
  • crustaceelor
vocativ singular
plural
* forme elidate – (arată)

crustaceu (adj.)

  • 1. Care ține de crustacee (1.), privitor la crustacee.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
    • Animale crustacee.
      surse: DEX '09
  • 2. Care formează o crustă.
    surse: MDN '00

etimologie:

crustaceu (subst.)

  • 1. (la) plural Clasă de animale artropode, în general acvatice (cu respirație branhială), cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă (impregnată cu calcar).
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00
    • 1.1. (la) singular Animal care face parte din această clasă.
      surse: DEX '09 DN un exemplu
      exemple
      • Racul este un crustaceu.
        surse: DLRLC

etimologie: