11 definiții pentru crustaceu

CRUSTACÉU, crustacee, s. n., adj. 1. S. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. 2. Adj. Care ține de crustacee (1), privitor la crustacee. Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

CRUSTACÉU, crustacee, s. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. ◊ (Adjectival) Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

CRUSTACÉU, crustacee, s. n. Nume generic dat unor animale cu corpul alcătuit din segmente și acoperit cu o crustă groasă formată din chitină impregnată cu calcar. Racul este un crustaceu.Pl. și: (s. m.) crustacei (C. PETRESCU, Î. X 14).

crustacéu2 s. n., pl. crustacée

!crustacéu1 (animal ~) adj. m.; pl. f. crustacée

crustacéu s. n., adj. n., pl. crustacée

CRUSTACÉE s.n.pl. Clasă de artropode acvatice, cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. crustaceu. / < fr. crustacés, cf. lat. crusta – crustă].

CRUSTACÉU, -ÉE I. adj. care formează o crustă. II. s.n. pl. clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială și corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar. (< fr. crustacé/s/)

CRUSTACÉU ~e n. 1) la pl. Clasă de animale nevertebrate cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă (reprezentanți: racul, crabul, langusta). 2) Animal din această clasă. [Sil. -ta-ceu] /<fr. crustacé

crustaceu a. acoperit cu o coajă. ║ f. pl. crustacee, clasă de animale articulate acvatice, a căror epidermă e înfășurată cu o materie calcară, ca racul.

*crustacéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (d. crustă cu sufixu latin -aceŭ ca'n galinaceŭ). Zool. Cu crustă, ca raciĭ. S. n. pl. Animale cu crustă.

Intrare: crustaceu
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crustaceu crustaceul
plural crustacee crustaceele
genitiv-dativ singular crustaceu crustaceului
plural crustacee crustaceelor
vocativ singular
plural
crustaceu (s.m.) substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crustaceu crustaceul
plural crustacei crustaceii
genitiv-dativ singular crustaceu crustaceului
plural crustacei crustaceilor
vocativ singular
plural

crustaceu

  • 1. substantiv neutru substantiv masculin (la) plural Clasă de animale artropode, în general acvatice (cu respirație branhială), cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă (impregnată cu calcar).
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 un exemplu
    exemple
    • Racul este un crustaceu.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) singular Animal care face parte din această clasă.
      surse: DEX '09 DN
  • 2. adjectiv Care ține de crustacee, privitor la crustacee.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
    • Animale crustacee.
      surse: DEX '09
  • 3. adjectiv Care formează o crustă.
    surse: MDN '00

etimologie: