13 definiții pentru crustaceu (subst.)

Explicative DEX

CRUSTACEU, crustacee, s. n., adj. 1. S. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. 2. Adj. Care ține de crustacee (1), privitor la crustacee. Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

crustaceu, ~ee [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ee și ~ei / E: fr crustacé cf crustă] 1 snp (Zlg) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul acoperit de o carapace chitinoasă. 2-3 sn, a (Animal) care aparține clasei crustaceelor.

CRUSTACEU, crustacee, s. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. ◊ (Adjectival) Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

CRUSTACEU, crustacee, s. n. Nume generic dat unor animale cu corpul alcătuit din segmente și acoperit cu o crustă groasă formată din chitină impregnată cu calcar. Racul este un crustaceu.Pl. și: (s. m.) crustacei (C. PETRESCU, Î. X 14).

CRUSTACEU, -EE I. adj. care formează o crustă. II. s. n. pl. clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială și corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar. (< fr. crustacé/s/)

CRUSTACEU ~e n. 1) la pl. Clasă de animale nevertebrate cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă (reprezentanți: racul, crabul, langusta). 2) Animal din această clasă. [Sil. -ta-ceu] /<fr. crustacé

crustaceu a. acoperit cu o coajă. ║ f. pl. crustacee, clasă de animale articulate acvatice, a căror epidermă e înfășurată cu o materie calcară, ca racul.

*crustacéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (d. crustă cu sufixu latin -aceŭ ca’n galinaceŭ). Zool. Cu crustă, ca raciĭ. S. n. pl. Animale cu crustă.

CRUSTACEE s.n.pl. Clasă de artropode acvatice, cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. crustaceu. / < fr. crustacés, cf. lat. crusta – crustă].

Ortografice DOOM

crustaceu2 s. n., pl. crustacee

crustaceu2 s. n., pl. crustacee

crustaceu s. n., adj. n., pl. crustacee

crustaceu, pl. crustacee

Intrare: crustaceu (subst.)
crustaceu1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
plural
  • crustacee
  • crustaceele
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
plural
  • crustacee
  • crustaceelor
vocativ singular
plural
crustaceu2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
plural
  • crustacei
  • crustaceii
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
plural
  • crustacei
  • crustaceilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

crustaceu, crustaceesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Clasă de animale artropode, în general acvatice (cu respirație branhială), cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă (impregnată cu calcar). DEX '09 DLRLC DN MDN '00
    • 1.1. (la) singular Animal care face parte din această clasă. DEX '09 DN
      • format_quote Racul este un crustaceu. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „crustaceu” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1