4 intrări
34 de definiții
- explicative DEX (17)
- ortografice DOOM (9)
- sinonime (8)
Explicative DEX
crucișa v vz încrucișa
CRUCIȘA = ÎNCRUCIȘA.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CRUCIȘ, -Ă, cruciși, -e, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre ochi, p. ext., despre oameni) Sașiu; fig. dușmănos. 2. Care se întretaie, se încrucișează. ◊ Loc. adv. În cruciș = în cruce. II. Adv. 1. Întretăindu-se în formă de cruce (I 1). 2. În direcție piezișă; oblic. ◊ Expr. Și (în) cruciș, și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile. A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune. – Cruce + suf. -iș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRUCIȘ, -Ă, cruciși, -e, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre ochi, p. ext., despre oameni) Sașiu; fig. dușmănos. 2. Care se întretaie, se încrucișează. ◊ Loc. adv. În cruciș = în cruce. II. Adv. 1. Întretăindu-se în formă de cruce (I 1). 2. În direcție piezișă; oblic. ◊ Expr. Și (în) cruciș, și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile. A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune. – Cruce + suf. -iș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cristi
- acțiuni
ÎNCRUCIȘA, încrucișez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a așeza cruciș; a cruci. ◊ Expr. A încrucișa brațele (pe piept) = a sta în inactivitate. A încrucișa săbiile = a începe lupta. 2. Refl. recipr. A trece unul pe lângă altul, venind din direcții diferite. ♦ (Despre drumuri) A se întretăia. 3. Intranz. (Franțuzism, despre nave) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație; p. gener. a naviga. 4. Tranz. A împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare. – În + cruciș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRUCIȘA, încrucișez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a așeza cruciș; a cruci. ◊ Expr. A încrucișa brațele (pe piept) = a sta în inactivitate. A încrucișa săbiile = a începe lupta. 2. Refl. recipr. A trece unul pe lângă altul, venind din direcții diferite. ♦ (Despre drumuri) A se întretăia. 3. Intranz. (Franțuzism, despre nave) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație; p. gener. a naviga. 4. Tranz. A împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare. – În + cruciș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cruciș [At: CANTEMIR, I. I. I, 184 / Pl: ~uri și ~e / E: cruce + -iș] 1 av (Îlav) În ~ În formă de cruce Si: încrucișat. 2 av (D. luptători; îe) A se prinde ~ A-și înlănțui brațelele. 3 av (D. drumuri; îe) A se face ~ A se intersecta. 4 av (Îe) A se uita ~ A privi sașiu. 5 av (Fig; îae) A privi dușmănos. 6 av (Pop; îe) A înghiți ~ A se îneca. 7 av Transversal. 8 av În direcție opusă. 9 av (Pop; îlav) (În) ~ și (în) curmeziș Pretutindeni. 10 av (Îal) Cu de-amănuntul. 11 av (Înv; îlav) De ~ul Oblic. 12 av (Pop; îe) A sta de-a ~ul, a se pune ~ (și curmeziș), (rar) în lungiș și-n ~ A lupta (cu toate mijloacele) împotriva a ceva. 13 a Care este în formă de cruce. 14 a Sașiu. 15 a (Fig) Dușmănos. 16 sf (Înv) Încrucișare. 17 sn (Ccr; mpl) Răspântie. 18 sf (Mol) Cruce (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încrucișa [At: TEODORESCU, P. P. 562 / Pzi: ~șez / E: în- + cruciș] 1-2 vtr A (se) așeza cruciș Si: a (se) încruci (4-5). 3 vt A pune brațele unul peste altul, în formă de cruce, pe piept. 4 vt A așeza picioarele turcește. 5-6 vt (Îe) A-și ~ brațele A sta inactiv (în semn de protest). 7 vt (Îae) A avea o atitudine de indiferență. 8 vt (Îe) A ~ săbiile A se duela. 9 vr (Pex; îae) A începe lupta. 10-11 vr (Șfg; d. ochi, privire) A se uita (cruciș sau) cu răutate la cineva. 12 vrr (D. drumuri) A se intersecta. 13 vrr (D. persoane) A trece unul pe lângă altul venind din direcții diferite. 14 vt (Fig) A contracara. 15 vt A împerechea specii diferite de animale sau de plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare. 16 vt (Înv; fig) A amesteca. 17 vr (Înv) A face semnul crucii. 18 vr (Fig) A înlemni de mirare. 19 vi (Frm; d. nave) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație. 20 vi (Pgn) A naviga. 21 vt (Îe) A-și ~ privirile A se privi unul pe celălalt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRUCIȘA (-ișez) I. vb. tr. 1 A pune, a așeza cruciș: Sfinția sa... încrucișază mîinile după obiceiu (CRG.); a-și ~ brațele. II. vb. refl. 1 A merge cruciș: drumurile se încrucișază ¶ 2 A se cruci.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ÎNCRUCIȘAT adj. 1 p. ÎNCRUCIȘA: sta bietul om cu mîinile ~e (ISP.) ¶ 2 Care se uită cruciș, sașiu: aceasta era mai în vîrstă și ceva ~ă, dar foc de harnică (CRG.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CRUCIȘ2, -Ă, cruciși, -e, adj. 1. (Despre ochi, p. ext. despre persoane) Sașiu; fig. dușmănos. Intră în vorbă Coțușcă, pîndindu-și mai cu strășnicie vîrful nasului ascuțit, cu ochii lui cruciși. CAMILAR, N. II 268. Au fost nevoiți să se înghesuie prin birourile lor strîmte... pentru a face loc noilor camarazi pe care îi priviră cu ochi cruciși. PAS, Z. III 29. ◊ (Adverbial, în expr.) A se uita cruciș = a avea privirile încrucișate, a fi sașiu; fig. a privi (pe cineva) pieziș, cu dușmănie. Nu se poate stăpîni să nu se uite la ea cruciș. STANCU, D. 34. 2. Care se întretaie. Drumuri crucișe. ▭ Două triunghiuri crucișe. EMINESCU, N. 45. ◊ Loc. adv. În cruciș = în cruce, v. cruce. Au arat Țăranii gospodari pînă-n prundiș Și brazda au semănat-o în cruciș, Să lege spicul greu, cu rod bogat. POEZ. N. 385.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRUCIȘA, încrucișez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a așeza cruciș. Altele pînze lua, Pe ierburi Că le-ntindea, Pe cîmpuri Le-ncrucișa. TEODORESCU, P. P. 552. ♦ (Cu privire la mîini) A împreuna (pe piept); (cu privire la picioare) a așeza cruciș, unul peste altul. Încrucișează mînile, după obicei, își drege glasul și spune cu smerenie. CREANGĂ, A. 95. ◊ Expr. A încrucișa brațele (pe piept) = a sta în inactivitate, a privi pasiv la activitatea altora, la desfășurarea evenimentelor. În loc să încrucișăm brațele pe piept... să ne facem mai bine datoria. SADOVEANU, O. VI 440. A încrucișa mîinile pe piept v. mînă. 2. Refl. reciproc. (Despre ființe sau obiecte în mișcare) A se întîlni venind din direcții diferite. Măcar că erau mulți, se cunoșteau aproape toți între ei, fiindcă se salutau cînd se încrucișau trăsurile. PAS, Z. I 238. Te știu, ești un student la Institut, Ne întîlnim pe stradă, ne-am văzut, Ne-ncrucișăm în orice zi în cale, Știu toate drumurile vieții tale. D. BOTEZ, F. S. 11. Trei zile de-a rîndul se-ncrucișară, deasupra bătrînului fluviu, ucigătoarele ghiulele. D. ZAMFIRESCU, R. 189. ◊ Fig. Glasurile se încrucișau, deveneau din ce în ce mai grăbite. C. PETRESCU, S. 150. Pe bătătura din fața cîrciumii se încrucișau toate veștile și zvonurile. REBREANU, R. II 172. Gîndurile i se încrucișau c-o iuțeală fulgerătoare. BART, E. 22. ♦ (Despre căi de comunicație) A se întretăia. Cum nu cunoașteți dumneavoastră drumul, se poate întîmpla să rătăciți, că potecile se taie și se încrucișează între ele, de nu le mai dai de capăt. HOGAȘ, M. N. 153. ◊ Tranz. Drumul spre Amara încrucișa șoseaua județeană. REBREANU, R. I 70. ♦ (Despre săbii) A se lovi una de alta în timpul luptei. Săbiile începură a se încrucișa. EMINESCU, N. 124. ◊ Tranz. Lăncile și-ncrucișează, privind armia din văi. EMINESCU, O. IV 137. 3. Intranz. (Mar.; franțuzism, despre nave) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație; p. ext. a naviga. Siluetele mărețe ale unor pacheboturi se vor ivi în zare, și mii de bărci cu pînze vor încrucișa pe deasupra valurilor, acum singuratice și pustii. BOGZA, V. J. 8. 4. Tranz. (Biol.) A uni, a împreuna specii diferite de animale sau de plante, pentru a obține urmași care să întrunească însușiri ale ambelor specii. 5. Refl. (Lingv.; despre două limbi) A se influența reciproc în cursul unui contact îndelungat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRUCIȘ2, -Ă, cruciși, -e, adj. 1. (Despre ochi. p. ext. despre oameni) Sașiu; fig. dușmănos. 2. Care se întretaie, se încrucișează. ♦ Loc. adv. În cruciș = în cruce. – Din cruce + suf. -iș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRUCIȘ1 adv. 1. Întretăindu-se în chip de cruce (I 1). 2. În direcție piezișă; oblic. ♦ Expr. Și (în) cruciș și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile. A se pune (în) cruciș și curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune. – Din cruce + suf. -iș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRUCIȘ2 ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care se uită încrucișat; sașiu; ceacâr. 2) (despre ochi) Care este orientat în cruce; sașiu; ceacâr; zbanghiu; ponciș; încrucișat. 3) Care se încrucișează. Drumuri ~e. /cruce + suf. ~iș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNCRUCIȘA mă ~ez intranz. 1) (despre drumuri, linii etc.) A veni din direcții diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se întretăia; a se intersecta. 2) (despre ființe sau obiecte în mișcare) A trece prin același loc, venind în întâmpinare și continuându-și drumul în direcții opuse; a se întâlni; a se ajunge. 3) (despre limbi) A se influența reciproc în urma unui contact, dând naștere unui idiom amestecat. /în + cruciș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎNCRUCIȘA ~ez tranz. 1) A pune cruciș; a așeza în formă de cruce. ◊ ~ săbiile a începe lupta. 2) (animale sau plante de specii diferite) A face să procreeze, obținând un hibrid cu calități superioare; a hibridiza. ~ diverse rase de animale. [Sil. -în-cru-] /în + cruciș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încrucișà v. 1. a pune cruciș: a încrucișa brațele; 2. a merge cruciș: drumurile se încrucișau.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încrucișéz v. tr. (d. cruciș). Pun cruciș: încrucișez brațele. V. intr. Merg cruciș, explorez cîmpu, marea: vapoarele încrucișaŭ. V. refl. Mă pun, îs așezat cruciș: drumurile se încrucișează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
cruciș3 (răspântie) (înv.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cruciș1 adj. m., pl. cruciși; f. crucișă, art. crucișa, pl. crucișe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încrucișa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încrucișez, 3 încrucișează, 1 pl. încrucișăm; conj. prez. 1 sg. să încrucișez, 3 să încrucișeze; ger. încrucișând
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cruciș1 adj. m., pl. cruciși; f. crucișă, pl. crucișe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încrucișa (a ~) vb., ind. prez. 3 încrucișează, 1 pl. încrucișăm; conj. prez. 3 să încrucișeze; ger. încrucișând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cruciș adj. m., pl. cruciși; f. sg. crucișă, pl. crucișe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încrucișa vb., ind. prez. 1 sg. încrucișez, 3 sg. și pl. încrucișează, 1 pl. încrucișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. încrucișeze; ger. încrucișând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cruciș, f. crucișă, pl. crucișe
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
încrucișa (ind. prez. 3 sg. și pl. încrucișează, 1 pl. încrucișăm, ger. încrucișînd)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
CRUCIȘ adj., adv. 1. adj. v. sașiu. 2. adv. v. sașiu. 3. adj., adv. v. pieziș. 4. adv. cruce. (S-au așezat ~ în calea lor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRUCIȘĂ s. v. aripă, cruce, spetează.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRUCIȘE s. pl. v. aripi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCRUCIȘA vb. 1. v. întretăia. 2. (înv.) a cruci. (Își ~ picioarele.) 3. v. împerechea. 4. (BIOL.) (rar) a metisa, (reg.) a mistrița. (A ~ diverse rase de animale.) 5. v. corci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRUCIȘ adj., adv. 1. adj. chiorîș, încrucișat, pieziș, sașiu, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacîr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 2. adv. chiondorîș, chiorîș, încrucișat, sașiu, strîmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Se uită, privește ~.) 3. adj., adv. oblic, pieziș. (O linie ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crucișă s. v. ARIPĂ. CRUCE. SPETEAZĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRUCIȘE s. pl. (TEHN.) aripi (pl.), cumpene (pl.), fofelnițe (pl.), răscruci (pl.), speteze (pl.). (~ la războiul de țesut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCRUCIȘA vb. 1. a se interfera, a se intersecta, a se întretăia, (rar) a se strătăia, a se tăia. (Liniile se ~.) 2. (înv.) a cruci. (Își ~ picioarele.) 3. a (se) goni, a (se) împerechea, a (se) împreuna, (pop.) a (se) cățeli, a (se) însoți, (reg.) a (se) pui. (Sînt animale care se ~.) 4. (rar) a metisa, (reg.) a mistrița. (A ~ diverse rase de animale.) 5. a se amesteca, a se corci. (Două specii de plante se pot ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT202) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
cruciș, crucișăadjectiv
- 1. Despre ochi, prin extensiune, despre oameni: ceacâr, sașiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intră în vorbă Coțușcă, pîndindu-și mai cu strășnicie vîrful nasului ascuțit, cu ochii lui cruciși. CAMILAR, N. II 268. DLRLC
- 1.1. Dușmănos. DEX '09 DLRLCsinonime: dușmănos
- Au fost nevoiți să se înghesuie prin birourile lor strîmte... pentru a face loc noilor camarazi pe care îi priviră cu ochi cruciși. PAS, Z. III 29. DLRLC
-
- A se uita cruciș = a avea privirile încrucișate, a fi sașiu DLRLC
- A privi (pe cineva) pieziș, cu dușmănie. DLRLC
- Nu se poate stăpîni să nu se uite la ea cruciș. STANCU, D. 34. DLRLC
-
-
-
- 2. Care se întretaie, se încrucișează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Drumuri crucișe. DLRLC
- Două triunghiuri crucișe. EMINESCU, N. 45. DLRLC
- În cruciș = în cruce. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au arat Țăranii gospodari pînă-n prundiș Și brazda au semănat-o în cruciș, Să lege spicul greu, cu rod bogat. POEZ. N. 385. DLRLC
-
-
etimologie:
- Cruce + -iș. DEX '98 DEX '09
încrucișa, încrucișezverb
- 1. A pune, a așeza cruciș. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cruci
- Altele pînze lua, Pe ierburi Că le-ntindea, Pe cîmpuri Le-ncrucișa. TEODORESCU, P. P. 552. DLRLC
- 1.1. (Cu privire la mâini) A împreuna (pe piept). DLRLCsinonime: împreuna
- Încrucișează mînile, după obicei, își drege glasul și spune cu smerenie. CREANGĂ, A. 95. DLRLC
- A încrucișa brațele (pe piept) = a sta în inactivitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În loc să încrucișăm brațele pe piept... să ne facem mai bine datoria. SADOVEANU, O. VI 440. DLRLC
-
- A încrucișa mâinile (?) pe piept. DLRLC
-
- 1.2. (Cu privire la picioare) A așeza cruciș, unul peste altul. DLRLC
- 1.3. (Despre săbii) A se lovi una de alta în timpul luptei. DLRLC
- Săbiile începură a se încrucișa. EMINESCU, N. 124. DLRLC
- A încrucișa săbiile = a începe lupta. DEX '09 DEX '98
- Lăncile și-ncrucișează, privind armia din văi. EMINESCU, O. IV 137. DLRLC
-
-
-
- 2. A trece unul pe lângă altul, venind din direcții diferite. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: întâlni
- Măcar că erau mulți, se cunoșteau aproape toți între ei, fiindcă se salutau cînd se încrucișau trăsurile. PAS, Z. I 238. DLRLC
- Te știu, ești un student la Institut, Ne întîlnim pe stradă, ne-am văzut, Ne-ncrucișăm în orice zi în cale, Știu toate drumurile vieții tale. D. BOTEZ, F. S. 11. DLRLC
- Trei zile de-a rîndul se-ncrucișară, deasupra bătrînului fluviu, ucigătoarele ghiulele. D. ZAMFIRESCU, R. 189. DLRLC
- Glasurile se încrucișau, deveneau din ce în ce mai grăbite. C. PETRESCU, S. 150. DLRLC
- Pe bătătura din fața cîrciumii se încrucișau toate veștile și zvonurile. REBREANU, R. II 172. DLRLC
- Gîndurile i se încrucișau c-o iuțeală fulgerătoare. BART, E. 22. DLRLC
- 2.1. (Despre drumuri) A se întretăia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: intersecta întretăia
- Cum nu cunoașteți dumneavoastră drumul, se poate întîmpla să rătăciți, că potecile se taie și se încrucișează între ele, de nu le mai dai de capăt. HOGAȘ, M. N. 153. DLRLC
- Drumul spre Amara încrucișa șoseaua județeană. REBREANU, R. I 70. DLRLC
-
-
- 3. (Despre nave) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 3.1. Naviga. DEX '09 DLRLCsinonime: naviga
- Siluetele mărețe ale unor pacheboturi se vor ivi în zare, și mii de bărci cu pînze vor încrucișa pe deasupra valurilor, acum singuratice și pustii. BOGZA, V. J. 8. 4. DLRLC
-
-
- 4. A împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: hibridiza împerechea
- 5. (Despre două limbi) A se influența reciproc în cursul unui contact îndelungat. DLRLCsinonime: influența
etimologie:
- În + cruciș DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.