2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COZ adj. invar. (Reg.; despre femei frumoase) Din cale-afară, extrem de..., foarte. ◊ (Adverbial) Frumoasă coz. – Din tc. koz.

coz [At: V. A. URECHIA, ap. TDRG / Pl: (rar) ~i / E: tc koz] 1 sm Atu la jocul de cărți. 2 sm (Fig) Odor. 3 sm (Fig) Raritate. 4 sm (Fig) Bijuterie. 5 av (Pop; după „frumoasă” „mândră”) Extrem de...

COZ adv. (Reg.; după adjective ca frumoasă, mândră) Din cale-afară, extrem de..., foarte. Frumoasă coz. – Din tc. koz.

COZ adv. (Regional, numai pe lîngă adjective ca «frumoasă», «mîndră» etc.) Foarte, din cale afară, fără pereche, extrem de... E cam prostuță, dar frumoasă coz. ALECSANDRI, T. I 433. [Fetele] îs mîndrulițe coz. ALECSANDRI, T. 665. ◊ (Adjectival) Serdarul îi însurat c-o nevăstuică... coz! ALECSANDRI, T. 740.

COZ m. reg. (la jocul de cărți) Carte de joc care, conform convenției stabilite de jucători, are o valoare mai mare decât toate celelalte cărți; atu. ◊ Frumoasă ~ deosebit de frumoasă; de o frumusețe fără pereche. /<turc. koz

coz n. Mold. 1. atu; 2. fig. frumoasă coz, minunat de frumoasă: le prinde cămașa cu altițe de minune și-s frumușele coz AL. [Turc. KOZ].

coz n., pl. urĭ (turc. koz; ngr. kózi). Mold. Rar azĭ. Atú. Adv. Fam. Frumoasă coz (o femeĭe), foarte frumoasă. V. cadră, pic 2, scris, șucada.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

coz s. m.1. La jocurile de cărți, atu. – 2. Obiect rar, extrem de prețios, minunăție. – 3. (Adv.) Foarte, din cale-afară. Tc. koz (Șeineanu, II, 147; Lokotsch 1217), ngr. ϰόζι.

Intrare: coz (adj.)
coz1 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • coz
  • co
Intrare: coz (s.m.)
coz2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coz
  • cozul
  • cozu‑
plural
  • cozi
  • cozii
genitiv-dativ singular
  • coz
  • cozului
plural
  • cozi
  • cozilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coz (adj.)

  • 1. regional (Despre femei frumoase) Din cale-afară, extrem de...
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: foarte attach_file 3 exemple
    exemple
    • Serdarul îi însurat c-o nevăstuică... coz! ALECSANDRI, T. 740.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial E cam prostuță, dar frumoasă coz. ALECSANDRI, T. I 433.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial [Fetele] îs mîndrulițe coz. ALECSANDRI, T. 665.
      surse: DLRLC

etimologie:

coz (s.m.)

  • 1. Carte de joc care, conform convenției stabilite de jucători, are o valoare mai mare decât toate celelalte cărți.
    surse: NODEX sinonime: atu

etimologie: