12 definiții pentru cotiza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotizá [At: DN3 / Pzi: ~zéz / E: fr cotiser] 1 vi A plăti o cotizație (1). 2 vi (Înv) A plăti cuiva o cotă (2)-parte. 3 vi A contribui la o cheltuială comună. 4 vi A-și plăti cota (1) în fonduri cu destinație specială. 5 vt (Înv) A aplica timbrul de cotizație pe un carnet de membru al unei organizații.

COTIZÁ, cotizez, vb. I. 1. Intranz. A plăti o cotizație. 2. Refl. recipr. (Rar) A se uni pentru a participa la o cheltuială comună. – Din fr. cotiser.

COTIZÁ, cotizez, vb. I. 1. Intranz. A plăti o cotizație. 2. Refl. recipr. (Rar) A se uni pentru a participa la o cheltuială comună. – Din fr. cotiser.

COTIZÁ, cotizez, vb. I. Intranz. A plăti o cotizație; a contribui cu o anumită parte la o cheltuială comună.

COTIZÁ vb. I. 1. intr. A plăti o cotizație, o cotă-parte. 2. refl. (Franțuzism) A se uni pentru a participa la o contribuție bănească, la o cheltuială comună. [P.i. -zez. / < fr. cotiser].

COTIZÁ vb. I. intr. a plăti o cotizație. II. refl. a se uni pentru a participa la o cheltuială comună. (< fr. cotiser)

A COTIZÁ ~éz intranz. A plăti o cotizație. /<fr. cotiser

cotizà v. 1. a regula suma ce fiecare trebue să plătească; 2. a se reuni, a contribui la o cheltuială comună.

*cotizéz v. intr. (fr. cotiser, d. cote, cotă). Contribuĭ c’o anumită sumă de banĭ la un termin fix p. un scop oare-care: la societate cotizăm cu un franc pe lună. – Rar și a se cotiza, v. refl. (fr. se cotiser).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotizá (a ~) vb., ind. prez. 3 cotizeáză

cotizá vb., ind. prez. 1 sg. cotizéz, 3 sg. și pl. cotizeáză


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cotiza, cotizez v. i. (pub.) a mitui cu regularitate pe cineva.

Intrare: cotiza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotiza
  • cotizare
  • cotizat
  • cotizatu‑
  • cotizând
  • cotizându‑
singular plural
  • cotizea
  • cotizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotizez
(să)
  • cotizez
  • cotizam
  • cotizai
  • cotizasem
a II-a (tu)
  • cotizezi
(să)
  • cotizezi
  • cotizai
  • cotizași
  • cotizaseși
a III-a (el, ea)
  • cotizea
(să)
  • cotizeze
  • cotiza
  • cotiză
  • cotizase
plural I (noi)
  • cotizăm
(să)
  • cotizăm
  • cotizam
  • cotizarăm
  • cotizaserăm
  • cotizasem
a II-a (voi)
  • cotizați
(să)
  • cotizați
  • cotizați
  • cotizarăți
  • cotizaserăți
  • cotizaseți
a III-a (ei, ele)
  • cotizea
(să)
  • cotizeze
  • cotizau
  • cotiza
  • cotizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cotiza

  • 1. intranzitiv A plăti o cotizație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. reflexiv reciproc rar A se uni pentru a participa la o cheltuială comună.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: