2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotcodăcire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cotcodăci] 1-2 (D. găini) Emitere a sunetului cotcodac (1-2) Si: cătcărăit (1-2), cotcodăceală (1-2), cotcodăcit (1-2), cotorozire (1-2), cutcudețătură (1-2), cutcurezare (1-2). 3 Trăncănire.

COTCODĂCÍRE, cotcodăciri, s. f. Acțiunea de a cotcodăci.V. cotcodăci.

COTCODĂCÍRE, cotcodăciri, s. f. Acțiunea de a cotcodăci.V. cotcodăci.

COTCODĂCÍRE, cotcodăciri, s. f. Acțiunea de a cotcodăci; cotcodăceală. Tot felul de behăituri anormale, de trîmbițări ieșite din gamă, de cotcodăciri neobișnuite se înfrățiră, ridicîndu-se în tămbălău. ANGHEL, PR. 97.

cotcodăcí vi [At: ALECSANDRI, T. 105 / V: (reg) cătcăd~, cătcădățí, câtcăd~, codc~, ~docí, cotcoí, cutcud~, cutcudăí / Pzi: ~ăcéște / E: cotcodac] 1-2 (D. găini) A emite sunetul cotcodac (1-2) Si: (reg) a cotorozi (1-2). 3 (D. oameni) A trăncăni.

COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre găini) A scoate sunete caracteristice (mai ales după ce a ouat). Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. ◊ (Rar, despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26 2. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost, a trăncăni, a pălăvrăgi. Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. ◊ Tranz. Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500.

A COTCODĂCÍ ~ésc intranz. 1) (despre găini) A scoate sunete caracteristice speciei (după ce s-au ouat); a face „cotcodac-cotcodac”. 2) fig. (despre persoane) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a trăncăni; a flecări. /Din cotcodac

codcodăcì v. V. cotcodăci. [Derivat din cotcodac!].

cotcodăcì v. a cânta (se zice de găină când vrea să ouă).

cotcodăcésc, a v. intr. (d. cotcodac și rudă cu vsl. sîrb. kokodakati, bg. kudkudákam, rus. kudákatĭ, rut. kudkudákati, ceh. kotkodákati; ung. kotkodácsolni și kokodácsolni; germ. gackern ș. a.). Fac „cotcodac”: găina cotcodăcește. Fig. Iron. Fac gură mereŭ, tot protestez: baba cotcodăcea. – Și cotcorogesc (Munt.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotcodăcíre s. f., g.-d. art. cotcodăcírii; pl. cotcodăcíri

cotcodăcíre s. f., g.-d. art. cotcodăcírii; pl. cotcodăcíri

cotcodăcí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcéște, imperf. 3 sg. cotcodăceá; conj. prez. 3 să cotcodăceáscă

cotcodăcí vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcéște, imperf. 3 sg. cotcodăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. cotcodăceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COTCODĂCÍRE s. v. cotcodăcit.

COTCODĂCIRE s. cotcodăceală, cotcodăcit. (~ găinilor.)

COTCODĂCÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

COTCODĂCÍ vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

cotcodăci vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

COTCODĂCI vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

Intrare: cotcodăcire
cotcodăcire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotcodăcire
  • cotcodăcirea
plural
  • cotcodăciri
  • cotcodăcirile
genitiv-dativ singular
  • cotcodăciri
  • cotcodăcirii
plural
  • cotcodăciri
  • cotcodăcirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cotcodăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotcodăci
  • cotcodăcire
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitu‑
  • cotcodăcind
  • cotcodăcindu‑
singular plural
  • cotcodăcește
  • cotcodăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotcodăcesc
(să)
  • cotcodăcesc
  • cotcodăceam
  • cotcodăcii
  • cotcodăcisem
a II-a (tu)
  • cotcodăcești
(să)
  • cotcodăcești
  • cotcodăceai
  • cotcodăciși
  • cotcodăciseși
a III-a (el, ea)
  • cotcodăcește
(să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăcea
  • cotcodăci
  • cotcodăcise
plural I (noi)
  • cotcodăcim
(să)
  • cotcodăcim
  • cotcodăceam
  • cotcodăcirăm
  • cotcodăciserăm
  • cotcodăcisem
a II-a (voi)
  • cotcodăciți
(să)
  • cotcodăciți
  • cotcodăceați
  • cotcodăcirăți
  • cotcodăciserăți
  • cotcodăciseți
a III-a (ei, ele)
  • cotcodăcesc
(să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăceau
  • cotcodăci
  • cotcodăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cotcodăcire

  • 1. Acțiunea de a cotcodăci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cotcodăceală cotcodăcit (s.n.) un exemplu
    exemple
    • Tot felul de behăituri anormale, de trîmbițări ieșite din gamă, de cotcodăciri neobișnuite se înfrățiră, ridicîndu-se în tămbălău. ANGHEL, PR. 97.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi cotcodăci
    surse: DEX '98 DEX '09

cotcodăci

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre găini) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cotcorozi cotcozi 5 exemple
    exemple
    • Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50.
      surse: DLRLC
    • După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70.
      surse: DLRLC
    • Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385.
      surse: DLRLC
    • Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă.
      surse: DLRLC
    • rar (Despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv tranzitiv figurat (Despre oameni) A vorbi fără rost.
    exemple
    • Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112.
      surse: DLRLC
    • Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cotcodac
    surse: DEX '98 DEX '09