costíș³, ~ă [At: CANTEMIR, I. I. I, 168 / Pl: ~i,/ E: coastă + -iș] (Înv) 1 a Înclinat. 2 a Oblic. 3 av Pieziș. 4 av Strâmb. 5 sn Parte laterală a căruței. 6 sn Lănțug care leagă dricul de crucea căruței.

costiș² sn vz costișă

COSTÍȘ¹ s. n. v. costișă.

COSTÍȘ², -Ă, costiși, -e, adj. (Rar) înclinat, aplecat, pe-o coastă, pieziș, oblic, strîmb. Potecă costișă.

COSTÍȘ ~ă (~i, ~e) și adverbial Care se află în unghi față de orizontală; pieziș; oblic. /coastă + suf. ~iș

costiș a. și adv. pieziș, prăpăstios; pe costișe maluri BOL. ║ n. coastă de deal: pe drumul de costișe ce duce la Vaslui AL.

costíș adv. În coastă: a lovi costiș. Spre coastă, la deal: drumu ce suĭa costiș (VR. 1923, 4, 24). – La Od. n., pl. e = costișă, ca și la ChN. I, 43: pornesc din costiș doŭă văĭ.

costíșă sf [At: DOSOFTEI, V. S. 69 / V: (reg) ~se, ~íș / Pl: ~șe / E: coastă + -iș] 1 Coastă de deal de întindere mică. 2 (Reg) Pantă prăpăstioasă Si: corhană, plisc, țurană.

COSTÍȘĂ, costișe, s. f. Coastă de deal, povîrniș, pantă. În lumina strălucită, cît bătea ochiul, cîmpuri și costișe mănoase se vedeau; bogăția pămîntului dormea în soarele lui august netulburată, liniștită ca și seninul cerului. SADOVEANU, O. I 508. Pe înclinarea lină a costișei, copaci roditori de toate soiurile răsăreau de la brîu în sus, din fînațul înalt, și înflorit. HOGAȘ, M. N. 150. [Omul] pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce. CREANGĂ, P. 41. Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui... ALECSANDRI, P. A. 210. – Variantă: (rar) costíș (ODOBESCU, S. III 183) s. n.

COSTÍȘĂ ~e f. Porțiune de teren cu suprafață înclinată față de un plan orizontal; povârniș; pantă; versant; coastă. /coastă + suf. ~ișă

costíșă f., pl. e. Coastă de deal. Fig. Iron. A paște la costișă, a sta fără grijă și a nu ști ce se petrece pe socoteala ta. V. murg.

costíș adj. m., pl. costíși; f. costíșă, art. costíșa, pl. costíșe

costíș adj. m., pl. costíși; f. sg. costíșă, pl. costíșe

costíșă s. f., art. costíșa, g.-d. art. costíșei; pl. costíșe

costíșă s. f., art. costíșa, g.-d. art. costíșei; pl. costíșe

costișă, pl. costișe

COSTÍȘ s. v. lambă, vătrai.

costiș s. v. LAMBĂ. VĂTRAI.

COSTÍȘĂ s. v. pantă.