4 intrări

36 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORAI adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. De culoare roșie cu nuanțe de galben. 2. S. n. Culoare corai (1). – Din fr. corail.

corai ain [At: DN3 / E: fr corail] De culoare roșu spre galben.

CORAI adj. invar. (Adesea substantivat) De culoare roșie cu nuanțe de galben. – Din fr. corail.

CORAI adj. invar. De culoarea coralului, roșu de coral; coraliu. // s.m. v. coral [în DN]. [< fr. corail, cf. gr. korallion].

CORAI adj., inv., s. n. (de) culoarea coralului1, roșu. (< fr. corail)

CORAI adj. invar. și substantival Care este de culoare roșie cu nuanțe de galben. [Sil. -rai] /<fr. corail

CORAL1, corali, s. m. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros roșu sau alb; mărgean (Corallium rubrum). ♦ Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal. – Din germ. Koralle, lat. corallus.

CORAL1, corali, s. m. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros roșu sau alb; mărgean (Corallium rubrum). ♦ Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal. – Din germ. Koralle, lat. corallus.

coral1 sm [At: NEGRUZZI, S. I, 18 / V: ~ail, (înv) sf / Pl: ~i / E: ger Koralle, lat corallus] 1 Animal din încrengătură celenteratelor, cu schelet calcaros roșu sau alb Si: mărgean (Corallium rubrum). 2 Schelet de coral (1). 3 Bijuterie confecționată din coral (1). 4 (Bot; îc) ~e-albe Hurmuz (Symphoricarpus albus). 5 (Îs) ~ de stâncă Mineral asemănător cu coralul1 (2). 6 (Tip; mpl) Literă de titulatură.

corăi vi [At: DA ms / Pzi: ~esc și corăi/ E: fo] 1 (D. ciori) A croncăni. 2 (D. mațe) A chiorăi.

CORAL1, corali, s. m. Mărgean. Mărgele roșii de coral. ◊ (În comparații și metafore) L-am chemat în somn pe Kama-Kamadeva, zeul indic. El veni, copilul mîndru, Călărind pe-un papagal, Avînd zîmbetul fățarnic Pe-a lui buze de coral. EMINESCU, O. I 236.

CORAL s.m. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros, care trăiește în colonii în mările calde; scheletul acestui animal; mărgean. [Var. corai s.m. / < germ. Koralle, cf. lat. corallium].

CORAL1 s. m. animal celenterat cu schelet calcaros roșu sau alb, în colonii în mările calde; mărgean. (< germ. Koralle, lat. corallium)

CORAL3 ~i m. 1) Animal care trăiește în colonii în mările calde, cu schelet calcaros de culoare roșie sau albă; mărgean. 2) Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal; mărgean. /<germ. Koralle, lat. corallus

coral n. sau mărgean 1. specie de arbust ca piatra de vârtos, de obiceiu roșu, produs în mare de o aglomerațiune de polipi: coralul se pescuiește pe coastele Mediteranei, se lucrează și se poleiește în formă de obiecte de ornament; 2. roșu ca coralul: pe a lui buze de coral EM.

chĭórăĭ și -ĭésc, ghĭórăĭ și -ĭésc, a v. intr. (imit. d. chĭor-chĭor, ghĭor-ghĭor, huĭetu mațelor goale; ung. korogni. V. cîrîĭ, chirăĭ, cherlăĭ. Se zice despre mațe, care fac chĭor-chĭor cînd ți-e foame. Se zice și despre curcĭ cînd țipă facînd chĭor-chĭor. – În Trans. a corăí.

*coral m. ca animal și n., pl. urĭ ca marfă (lat. corallum, corallium și coralium, fr. corail, vfr. coral). Mărgean, un celenterat din al căruĭ suport calcaros arborescent, (roș, alb orĭ negru) de aspectu uneĭ petre, se fac gĭuvaĭerurĭ. (Se pescuĭește mult pe malurile Siciliiĭ). – Și coráliŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corai1 adj. invar. (panglici ~)

coral1 (animal; piatră semiprețioasă) s. m., pl. corali

coral2 (animal, piatră semiprețioasă) s. m., pl. corali

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CORAL s. (ZOOL.; Corallium rubrum) mărgean. (~ul trăiește în colonii.)

CORAL s. (ZOOL.; Corallium rubrum) mărgean. (~ trăiește în colonii.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

corăi, pers. 3 sg. corăie, corăiește, vb. IV (reg.) 1. (despre cioară, corb) a croncăni, a cârâi. 2. (despre mațe) a chiorăi, a ghiorăi, a ghiorțăi.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CORÁL1 (< germ., lat.) s. m. 1. Animal celenterat din mările tropicale, care trăiește în colonii sub formă de polip, al cărui schelet calcaros, roșu sau alb, formează, prin întrețesere, cu alți polipi, recifele coraliere (coraligene); mărgean (Corallium rubrum). 2. Materialul ce constituie polipii și care, după moartea animalului, este prelucrat special și utilizat la bijuterii. 3. Orice alt polip care, aidoma c. (1), formează recife (ex. madreporarii, octocoralierii).

CORALILOR, Marea ~ (CORAL SEA), mare în bazinul Oc. Pacific, între coasta NE a Australiei, ins. Noua Guinee, Arh. Louisiade, Solomon, Noile Hebride și ins. Noua Caledonie; 4,1 mii km2. Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 19-28°C. Salinitate medie: 34,5-35,5‰. Numeroase recife și ins. coraligene. Navigație dificilă. Porturi pr.: Port Moresby (Papua-Noua Guinee), Nouméa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari bătălii între forțele aeronavale nord-americane și japoneze (mai 1942).

MAREA BARIERĂ DE CORALI (GREAT BARRIER REEF [greit bæriə ri:f]), lanț de recife și insule coraligene (cea mai mare aglomerare de corali din lume), care se întinde pe c. 2.300 km în lungul coastei de NE a Australiei, pe marginea platformei continentale. Lățime: 2-150 km. Obstacol pentru navigație. Declarat parc maritim (1983).

Intrare: corai (adj.)
corai2 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • corai
  • cora
Intrare: corai (s.n.)
substantiv neutru (N70)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corai
  • coraiul
  • coraiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • corai
  • coraiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: coral (mărgean)
coral2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coral
  • coralul
  • coralu‑
plural
  • corali
  • coralii
genitiv-dativ singular
  • coral
  • coralului
plural
  • corali
  • coralilor
vocativ singular
plural
corai3 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corai
  • coraiul
  • coraiu‑
plural
  • corai
  • coraii
genitiv-dativ singular
  • corai
  • coraiului
plural
  • corai
  • corailor
vocativ singular
plural
corail
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: corăi
corăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coarăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coraiadjectiv invariabil

  • 1. De culoare roșie cu nuanțe de galben. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

coraisubstantiv neutru

etimologie:

coral, coralisubstantiv masculin

  • 1. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros roșu sau alb (Corallium rubrum). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mărgean
    • format_quote Mărgele roșii de coral. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ metaforic L-am chemat în somn pe Kama-Kamadeva, zeul indic. El veni, copilul mîndru, Călărind pe-un papagal, Avînd zîmbetul fățarnic Pe-a lui buze de coral. EMINESCU, O. I 236. DLRLC
    • 1.1. Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.