copiere sf [At: GHEREA, ST. CR. I, 349 / V: (nob) ~iare / P: ~pi-ere / Pl: ~ri / E: copia] 1 Transcriere a unui text prin redarea exactă a conținutului Si: copiat¹ (1). 2 Reproducere fără originalitate a unei opere de artă Si: copiat¹ (2). 3 Imitare servilă a cuiva Si: copiat¹ (3). 4 Redactare a unei lucrări prin folosirea nepermisă a unei alte lucrări sau a altor surse de informație Si: copiat (4). 5 Plagiere. 6 (Teh) Prelucrare prin așchiere a unui model, pentru a rezulta o piesă cu un model identic.

COPIERE, copieri, s. f. Acțiunea de a copia; reproducere. – Pronunțat: -pi-e-.

COPIERE s.f. Acțiunea de a copia; copiat. [< copia].

COPIERE s. f. 1. acțiunea de a copia. 2. reproducere a unei imagini realizate pe un clișeu. 3. (tehn.) realizarea formei, a profilului unei piese, după un șablon. (< copia)

COPIA, copiez, vb. I. Tranz. 1. A transcrie un text, redând exact conținutul lui. ♦ A reproduce fără originalitate o operă de artă. ♦ Intranz. (În școală) A redacta o lucrare folosind în mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informație. ♦ A plagia. 2. (Peior.) A reproduce ceva prin imitație servilă; a imita pe cineva. – Din fr. copier.

copia [At: NEGRUZZI, S. I, 332 / Pzi: ~iez / E: fr copier] 1 vt A transcrie un text, redând exact conținutul lui. 2 vt A reproduce fără originalitate o operă de artă. 3 vt (Prt) A imita pe cineva. 4 vi A redacta o lucrare folosind în mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informație. 5 vi A plagia. 6 vt (Teh) A prelucra prin așchiere un model, rezultând o piesă cu un model identic.

copiar sn vz copier

copiare sf vz copiere

copier sn [At: DA / V: ~iar / P: ~pi-er / Pl: ~e / E: ger Kopier(buch)] (Com; șîs registru-~) Registru în care se copiază unele operații contabile.

COPIA, copiez, vb. I. Tranz. 1. A transcrie un text, redând exact conținutul lui. ♦ A reproduce fără originalitate o operă de artă. ♦ Intranz. (În școală) A redacta o temă, folosind în mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informație. ♦ A plagia. 2. (Peior.) A reproduce ceva prin imitație servilă; a imita pe cineva. – Din fr. copier.

COPIA, copiez, vb. I. Tranz. 1. A reproduce un text sau o operă de artă (desen, pictură, sculptură). Vom răspunde copiind un fragment din scrisoarea ce am primit. NEGRUZZI, S. I 332. 2. (Peiorativ) A reproduce prin imitație servilă. V. plagia. Să nu-ți închipuiești, amice, că am. copiat această istorioară din cartea răposatului Anton Pann. ODOBESCU, S. III 47. ♦ (Cu privire la o persoană) A imita pe cineva. ♦ Intranz. (În limbajul școlarilor) A redacta o temă scrisă folosind în mod neîngăduit lucrarea altui elev sau alte surse de informație. – Pronunțat: -pi-a.

COPIA vb. I. tr. 1. A reproduce un text, o operă de artă etc. ♦ A reproduce ceva în mod servil și fără originalitate. 2. (Peior.) A imita servil pe cineva. ♦ intr. A redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiș în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notițe etc. 3. (Tehn.) A prelucra prin așchiere la o mașină-unealtă un model, piesa rezultată avînd un profil identic. [Pron. -pi-a, p. i. 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. [< fr. copier, cf. it. copiare].

COPIER² s.n. (Tehn.) Element de urmărire prin contact al modelului de frezare în timpul prelucrării. [Pron. -pi-er. / < copia].

COPIER¹ s.n. Registru cu foi subțiri în care se copiază diferite scrisori, acte etc. ◊ Creion copier = creion chimic. [Pron. -pi-er. / < germ. Kopier(buch)].

COPIA vb. I. tr. 1. a reproduce un text, o operă de artă etc. ◊ a reproduce ceva în mod servil și fără originalitate; a plagia. 2. (peior.) a imita servil pe cineva. 3. (tehn.) a prelucra prin așchiere la o mașină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic. II. intr. a redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiș în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notițe etc. (< fr. copier)

COPIER s. n. registru cu foi subțiri în care se copiază diferite scrisori, acte etc. ♦ creion ~ = creion chimic. (< germ. Kopier/buch)

A COPIA ~ez 1. tranz. 1) (texte scrise) A reproduce în scris cu exactitate; a transcrie. 2) (opere de artă sau științifice) A reproduce integral sau parțial, prezentând drept creație proprie; a plagia. 3) (felul de a fi, de a gândi și de a acționa al cuiva) A lua drept model; a adopta în mod servil în calitate de exemplu; a imita. 4) (gesturile, felul de a vorbi sau de a cânta al cuiva) A reproduce cu măiestrie (provocând efecte comice); a imita. 2. intranz. (despre elevi, studenți) A scrie o lucrare, folosind pe furiș lucrarea unui coleg sau alte surse (notițe, manuale etc.). [Sil. -pi-a] /<fr. copier

COPIER ~e n. rar Condică în care sunt înregistrate copiile unor documente importante. [Sil. -pi-er] /<germ. Kopier[buch]

copià v. 1. a scoate o copie; 2. fig. a imita gesturile și faptele cuiva.

copiar a. de copiat scrisorile comerciale: registru copiar e obligatoriu.

*copiér n., pl. e (d. copie). Registru care conține copiile.

*copiéz v. tr. (fr. copier). Reproduc, ĭaŭ o copie (pictînd, desemnînd, fotografiind, scriind). Fig. Imitez, falsific. – În Mold. și eŭ cópiĭ, tu cópiĭ, el cópie, să cópie. În Trans. decopiez (barb. după germ. ab-bilden și ab-schreiben).

copiere (desp. -pi-e-) s. f., g.-d. art. copierii; pl. copieri

copiere (-pi-e-) s. f., g.-d. art. copierii; pl. copieri

copiere s. f. (sil. -pi-e-), g.-d. art. copierii; pl. copieri

copia (a ~) (desp. -pi-a) vb., ind. prez. 1 sg. copiez (desp. -pi-ez), 3 copiază, 1 pl. copiem; conj. prez. 1 sg. să copiez, 3 să copieze; ger. copiind (desp. -pi-ind)

copier (desp. -pi-er) s. n., pl. copiere

copia (a ~) (-pi-a) vb., ind. prez. 3 copiază, 1 pl. copiem (-pi-em); conj. prez. 3 să copieze; ger. copiind (-pi-ind)

copier (-pi-er) s. n., pl. copiere

copia vb. (sil. -pi-a), ind. prez. 1 sg. copiez, 3 sg. și pl. copiază, 1 pl. copiem (sil. -pi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. copieze; ger. copiind (sil. -pi-ind)

copier s. n. (sil. -pi-er), pl. copiere

copia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. copiază, 1 pl. copiem, ger. copiind)

copier, -re.

copiez, -piază 3, -pieze 3 conj., -piam 1 imp., -piind ger., -piere inf.s.

COPIERE s. 1. copiat, reproducere, transcriere, (rar) transcripție. (~ pe curat a compunerii.) 2. v. imitare.

COPIERE s. 1. copiat, reproducere, transcriere, (rar) transcripție. (~ pe curat a compunerii.) 2. imitare, imitație, (depr.) pastișare. (~ a stilului unui maestru.)

COPIA vb. 1. a reproduce, a transcrie, (înv.) a decopia, a izvodi, a prescrie. (A ~ pe curat un text.) 2. a reproduce, (înv.) a scoate, a scrie. (A ~ un act, un document.) 3. v. plagia. 4. v. imita.

COPIA vb. 1. a reproduce, a transcrie, (înv.) a decopia, a izvodi, a prescrie. (A ~ pe curat un text.) 2. a reproduce, (înv.) a scoate, a scrie. (A ~ un act, un document.) 3. a plagia. (În romanul lui l-a ~ pe...) 4. a imita, (depr.) a pastișa. (~ stilul lui...)