controlat², ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 323 / Pl: ~ați, ~e / E: controla] 1 Supus unui control. 2 Care se află sub control.

controlat¹ [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: controla] 1-2 Controlare (1-2).

CONTROLA, controlez, vb. I. Tranz. 1. A supune controlului; a verifica. 2. A ține sub control, a domina. ♦ Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și dirija propriile gesturi și mișcări. – Din fr. contrôler.

controla [At: STAMATI, D. / V: cot~ / Pzi: ~lez / E: fr contrôler] 1 vt A supune unui control Si: a verifica. 2-3 vtr (D. oameni) A(-și) stăpâni propriile gesturi și mișcări.

cotrola v vz controla

CONTROLA, controlez, vb. I. Tranz. 1. A supune controlului, a verifica. 2. A domina, a stăpâni. ♦ Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și dirija propriile gesturi și mișcări. – Din fr. contrôler.

CONTROLA, controlez, vb. I. Tranz. 1. A supune controlului. V. supraveghea, verifica. Prin critică și autocritică organizațiile de partid controlează pe orice activist, oricare ar fi postul pe care-l ocupă, atrag masele la conducerea treburilor obștești. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2724. Dar cum ai să mă controlezi dacă am cetit pînă la sfîrșitul capitolului? Ai să mă crezi pe cuvînt? IBRĂILEANU, A. 103. Regulamentul organic ne-a făcut să întrevedem și să dorim foloasele unui guvern controlat de națiune. ODOBESCU, S. III 323. 2. A supune, a domina, a stăpîni. Necesitatea de a controla cu mijloace sociale o forță a naturii, de a o gospodări, de a și-o însuși sau de a o domestici pe scară mare pi în plăsmuiri ale mîinii omenești, joacă rolul cel mai hotărîtor în istoria industriei. MARX, C. I 466. ♦ (Despre oameni) A-și dirija propriile sale gesturi și mișcări.

CONTROLA vb. I. tr. 1. A exercita un control, a supune controlului. 2. tr. A domina, a supune, a ține sub control. 3. refl. (Despre oameni) A-și stăpîni gesturile, mișcările. [< fr. contrôler].

CONTROLA vb. I. tr. 1. a exercita un control. 2. a domina, a supune, a ține sub control; a supraveghea. II. refl. (despre oameni) a-și stăpâni mișcările, manifestările. (< fr. contrôler)

A SE CONTROLA mă ~ez intranz. (despre persoane) A-și înfrâna pornirile; a se stăpâni; a se reține. /<fr. contrôler

A CONTROLA ~ez tranz. 1) A supune unui control. ~ camera. ~ caietul. 2) A ține sub control; a avea în dominație. Statul ~ează forțele armate. 3) (emoții, reacții, pasiuni etc.) A stăvili printr-un efort de voință; a înfrâna; a înăbuși. /<fr. contrôler

controlà v. l. a verifica; 2. fig. a critica.

*controléz v. tr. (fr. contrôler). Verific. Înscriŭ în control. Pun marca de control pe obĭectele de metal prețios.

controla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. controlez, 3 controlează; conj. prez. 1 sg. să controlez, 3 să controleze

controla (a ~) vb., ind. prez. 3 controlează

controla vb., ind. prez. 1 sg. controlez, 3 sg. și pl. controlează

CONTROLAT adj. 1. v. verificat. 2. v. revizuit.

CONTROLAT adj. 1. revizuit, verificat. (Un calcul ~.) 2. revăzut, revizuit, verificat. (Text ~.)

CONTROLA vb. 1. v. verifica. 2. v. supraveghea. 3. (TEHN.) a comanda, a regla. 4. a domina, a stăpâni. (~ spațiul aerian.)

CONTROLA vb. 1. a cerceta, a inspecta, a revedea, a revizui, a verifica, (înv.) a revedui, (grecism înv.) a teorisi. (A ~ toate scriptele întreprinderii.) 2. a (se) supraveghea. (Se ~ cînd vorbește.) 3. (TEHN.) a comanda, a regla. 4. a domina, a stăpîni. (~ spațiul aerian.)