13 definiții pentru confesa

confesá vtr [At: ALECSANDRI, T. 95 / Pzi: ~séz / E: fr confesser] 1-2 A (se) destăinui. 3-4 A (se) spovedi.

CONFESÁ, confesez, vb. I. Refl. A se destăinui, a se spovedi. – Din fr. confesser.

CONFESÁ, confesez, vb. I. Refl. A se destăinui, a se spovedi. – Din fr. confesser.

CONFESÁ, confesez, vb. I. Refl. (Franțuzism rar) A mărturisi ceva intim, a se destăinui. Oricînd, naiv și confidențial, el se confesează. GHEREA, ST. CR. II 158.

!confesá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se confeseáză

confesá vb., ind. prez. 1 sg. confeséz, 3 sg. și pl. confeseáză

CONFESÁ vb. v. destăinui.

CONFESÁ vb. I. refl. (Rar) A mărturisi cuiva ceva intim, a se destăinui, a se spovedi. [< fr. confesser].

CONFESÁ vb. refl. a se destăinui, a se spovedi. (< fr. confesser)

A SE CONFESÁ mă ~éz intranz. A încredința o confesiune; a face confidențe; a se destăinui; a se spovedi. /<fr. confesser

confesà v. a mărturisi, în special a-și mărturisi păcatele, a se spovedi.

*confeséz v. tr. (fr. confesser, d. lat. con-fitéri, con-fessum, a mărturisi. V. profesez). Rar. Mărturisesc, declar, mă spovedesc: îmĭ confesez păcatele. Declar public credința mea, afirm ceĭa ce cred. V. refl. Mă mărturisesc, mă spovedesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONFESÁ vb. a se destăinui, a se mărturisi, a se spovedi, (livr.) a se confia, (înv. și pop.) a se dezveli. (S-a ~ cuiva.)

Intrare: confesa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) confesa confesare confesat confesând singular plural
confesea confesați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) confesez (să) confesez confesam confesai confesasem
a II-a (tu) confesezi (să) confesezi confesai confesași confesaseși
a III-a (el, ea) confesea (să) confeseze confesa confesă confesase
plural I (noi) confesăm (să) confesăm confesam confesarăm confesaserăm, confesasem*
a II-a (voi) confesați (să) confesați confesați confesarăți confesaserăți, confesaseți*
a III-a (ei, ele) confesea (să) confeseze confesau confesa confesaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)