opțiuni
  • info

14 definiții pentru confesa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONFESA, confesez, vb. I. Refl. A se destăinui, a se spovedi. – Din fr. confesser.

CONFESA, confesez, vb. I. Refl. A se destăinui, a se spovedi. – Din fr. confesser.

confesa vtr [At: ALECSANDRI, T. 95 / Pzi: ~sez / E: fr confesser] 1-2 A (se) destăinui. 3-4 A (se) spovedi.

CONFESA, confesez, vb. I. Refl. (Franțuzism rar) A mărturisi ceva intim, a se destăinui. Oricînd, naiv și confidențial, el se confesează. GHEREA, ST. CR. II 158.

CONFESA vb. I. refl. (Rar) A mărturisi cuiva ceva intim, a se destăinui, a se spovedi. [< fr. confesser].

CONFESA vb. refl. a se destăinui, a se spovedi. (< fr. confesser)

A SE CONFESA mă ~ez intranz. A încredința o confesiune; a face confidențe; a se destăinui; a se spovedi. /<fr. confesser

confesà v. a mărturisi, în special a-și mărturisi păcatele, a se spovedi.

*confeséz v. tr. (fr. confesser, d. lat. con-fitéri, con-fessum, a mărturisi. V. profesez). Rar. Mărturisesc, declar, mă spovedesc: îmĭ confesez păcatele. Declar public credința mea, afirm ceĭa ce cred. V. refl. Mă mărturisesc, mă spovedesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

confesa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă confesez, 3 se confesează; conj. prez. 1 sg. să mă confesez, 3 să se confeseze; imper. 2 sg. afirm. confesează-te; ger. confesându-mă

!confesa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se confesează

confesa vb., ind. prez. 1 sg. confesez, 3 sg. și pl. confesează

confesez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONFESA vb. v. destăinui.

CONFESA vb. a se destăinui, a se mărturisi, a se spovedi, (livr.) a se confia, (înv. și pop.) a se dezveli. (S-a ~ cuiva.)

Intrare: confesa
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • confesa
  • confesare
  • confesat
  • confesatu‑
  • confesând
  • confesându‑
 singular plural
  • confesează
  • confesați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • confesez
 (să)
  • confesez
  • confesam
  • confesai
  • confesasem
a II-a (tu)
  • confesezi
 (să)
  • confesezi
  • confesai
  • confesași
  • confesaseși
a III-a (el, ea)
  • confesează
 (să)
  • confeseze
  • confesa
  • confesă
  • confesase
plural I (noi)
  • confesăm
 (să)
  • confesăm
  • confesam
  • confesarăm
  • confesaserăm
  • confesasem
a II-a (voi)
  • confesați
 (să)
  • confesați
  • confesați
  • confesarăți
  • confesaserăți
  • confesaseți
a III-a (ei, ele)
  • confesează
 (să)
  • confeseze
  • confesau
  • confesară
  • confesaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

confesa, confesezverb

  • 1. A se destăinui, a se spovedi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: destăinui mărturisi spovedi
    • format_quote Oricînd, naiv și confidențial, el se confesează. GHEREA, ST. CR. II 158. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.