14 definiții pentru concepe

concepe vt [At: HASDEU, I. C. X / V: (înv) ~ncipe / Pzi: ~ep / E: lat concipio, -ere, fr concevoir] 1 (D. femei) A zămisli un copil. 2 (Fig) A cuprinde cu mintea. 3 (Fig) A-și face o concepție despre ceva. 4 A născoci. 5-7 A zămisli un gând, o idee, o creație. 8 A redacta (în ciornă). 9 A exprima în anumiți termeni.

CONCÉPE, concép, vb. III. I. Tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gândi ceva nou. 2. A-și face o idee despre ceva; a pricepe, a înțelege. ◊ Loc. adv. De neconceput = de neînțeles, de neimaginat; imposibil. 3. A exprima în anumiți termeni, a formula într-un anumit fel. II. Intranz. (Despre o femeie) A rămâne însărcinată; a zămisli, a procrea. – Din lat. concipere.

CONCÉPE, concép, vb. III. I. Tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gândi ceva nou. 2. A-și face o idee despre ceva; a pricepe, a înțelege. ◊ Loc. adv. De neconceput = de neînțeles, de neimaginat; imposibil. 3. A exprima în anumiți termeni, a formula într-un anumit fel. II. Intranz. (Despre o femeie) A rămâne însărcinată; a zămisli, a procrea. – Din lat. concipere.

CONCÉPE, concép, vb. III. I. Tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gîndi ceva nou. Marx a conceput societatea comunistă. 2. A-și face o idee (despre ceva), a pricepe, a înțelege. Selecția nu se poate concepe fără un criteriu. IBRĂLEANU, SP. CR. 220. ◊ Loc. adv. De neconceput = de neînțeles, de neimaginat; imposibil. Progresul tehnic este. de neconceput fără o grijă permanentă pentru raționalizatori, inventatori, inovatori în producție, care împing înainte tehnica și perfecționează metodele de muncă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2626. 3. A exprima în anumiți termeni, a formula într-un amumit fel. A concepe o scrisoare de răspuns. II. Intranz. (Despre femei) A rămîne însărcinată, a zămisli (un copil).

concépe (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. concép, imperf. 3 sg. concepeá; conj. prez. 3 să conceápă; part. concepút

concépe vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. concép, imperf. 3 sg. concepeá; conj. prez. 3 sg. și pl. conceápă

CONCÉPE vb. 1. v. inventa. 2. a gândi, a-și imagina, a-și închipui, a vedea. (Cum ~ tu realizarea acelui lucru?) 3. v. alcătui. 4. v. redacta. 5. v. preconiza. 6. v. îngădui. 7. a înțelege, a pricepe. (Nu ~ cum s-a întâmplat asta!) 8. (BIOL.) a procrea, (înv. și pop.) a prinde, a rodi, a zămisli, (înv. și reg.) a prăsi, (Olt.) a polimi, (înv.) a începe, a îngreca, (fig.) a plămădi. (Femeia a ~ un copil.) 9. (BIOL.) a zămisli, (înv.) a naște. (Un bărbat care ~.)

CONCÉPE vb. III. I. tr. 1. A imagina, a proiecta, a crea. 2. A-și face o idee (cu privire la ceva); a pricepe, a înțelege. 3. A formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima. II. intr. (Despre femei) A rămâne însărcinată; a zămisli. [P.i. concép. / < lat. concipere, conceptum, cf. it. concepire].

CONCÉPE vb. I. tr. 1. a imagina, a proiecta, a crea. 2. a-și face o idee despre ceva; a pricepe, a înțelege. 3. a formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima. II. intr. (despre femei) a rămâne însărcinată. (<lat. concipere)

concépe (-p, -pút), vb.1. A imagina, a proiecta, a gîndi ceva nou. – 2. A pricepe, a înțelege. – 3. A exprima, a formula. – 4. A zămisli, a procrea. Lat. concipere (sec. XIX), cu sensurile din fr. concevoir.Der. concept, s. n.; concepție, s. f.; conțopist (var. conțipist, concepist), s. m., din germ. Konzipist.

A CONCÉPE concép 1. tranz. 1) A elabora printr-un concept. 2) A pătrunde cu mintea; a înțelege; a sesiza; a pricepe. 2. intranz. A rămâne însărcinată; a purcede grea. /<lat. concipere

concepe v. 1. a crea, a inventa, a imagina: a concepe o idee, un plan; 2. a rămânea grea (despre femei).

*concép, -cepút, a -cépe v. tr. (lat. con-cipere. V. încep). Zămislesc, rămîn îngreunată. Fig. Îmĭ fac o ideĭe justă despre lucrurĭ. Încep a avea: a concepe o speranță. Inventez, formez: a concepe un plan.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONCEPE vb. 1. a afla, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a găsi, a gîndi, a imagina, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 2. a gîndi, a-și imagina, a-și închipui, a vedea. (Cum ~ tu realizarea acelui lucru?) 3. a alcătui, a întocmi, a plăsmui, a realiza, (fig.) a urzi. (~ o colecție de folclor.) 4. a alcătui, a compune, a elabora, a face, a formula, a întocmi, a redacta. (El a ~ raportul.) 5. a plănui, a preconiza, a prevedea, a proiecta. (Noi măsuri ~ de guvern.) 6. a accepta, a admite, a îngădui, a permite, a răbda, a suferi, a suporta, a tolera, (înv. și reg.) a pristăni, (înv.) a obicni, a volnici, (fam. fig.) a înghiți. (Nu pot ~ să procedeze astfel!) 7. a înțelege, a pricepe. (Nu ~ cum s-a întîmplat asta!) 8. (BIOL.) a procrea, (înv. și pop.) a prinde, a rodi, a zămisli, (înv. și reg.) a prăsi, (Olt.) a polimi, (înv.) a începe, a îngreca, (fig.) a plămădi. (Femeia a ~ un copil.) 9. (BIOL.) a zămisli, (înv.) a naște. (Un bărbat care ~.)

Intrare: concepe
verb (VT602)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • concepe
  • concepere
  • conceput
  • conceputu‑
  • concepând
  • concepându‑
singular plural
  • concepe
  • concepeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • concep
(să)
  • concep
  • concepeam
  • concepui
  • concepusem
a II-a (tu)
  • concepi
(să)
  • concepi
  • concepeai
  • concepuși
  • concepuseși
a III-a (el, ea)
  • concepe
(să)
  • concea
  • concepea
  • concepu
  • concepuse
plural I (noi)
  • concepem
(să)
  • concepem
  • concepeam
  • concepurăm
  • concepuserăm
  • concepusem
a II-a (voi)
  • concepeți
(să)
  • concepeți
  • concepeați
  • concepurăți
  • concepuserăți
  • concepuseți
a III-a (ei, ele)
  • concep
(să)
  • concea
  • concepeau
  • concepu
  • concepuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)