compará [At: KRETZULESCU, A. 17/15 / V: ~părá / Pzi: compár, (îvr) ~réz / E: fr comparer, lat comparare] 1 vt A pune alături două sau mai multe lucruri, ființe sau fenomene pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele Si: a asemăna, a confrunta. 2-3 vtr A (se) pune (pe cineva) pe aceeași treaptă cu altcineva Si: a (se) măsura.

COMPARÁ, compár, vb. I. Tranz. A confrunta, două sau mai multe lucruri ori ființe, punîndu-le alături, pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele; a asemăna. Știam deci că acum va fi o stradă nouă, desigur ca orice altă stradă nouă, dar atunci nu va mai fi și cea veche, ca să le poți compara. CAMIL PETRESCU, P. 50. Comparată cu «Conu Leonida» din același an, «O noapte furtunoasă» e superioară ca semnificație și bogăție de viață. IBRĂILEANU, S. 39.

COMPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se față în față). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].

COMPARÁ vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările și deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)

A COMPARÁ compár tranz. (ființe, obiecte, fenomene) A examina simultan sau succesiv, pentru a stabili similitudinile și diferențele; a confrunta. /<fr. comparer, lat. comparare

comparà v. a stabili o paralelă între două persoane sau două lucruri spre a examina diferențele și asemănările lor.

compăra v vz compara

compărea vi [At: DA / Pzi: compar / E: fr comparaître] 1-2 (Jur) A se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești Si: a se înfățișa.

COMPĂREÁ, compár, vb. II. Intranz. A apărea, a se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești (ca inculpat sau ca martor).

COMPĂREÁ vb. II. intr. A apărea, a se înfățișa în fața unei instanțe judecătorești. [P.i. compár. / < con- + părea, după fr. comparaître].

COMPĂREÁ vb. intr. a apărea în fața unei instanțe judecătorești. (după fr. comparaître)

A COMPĂREÁ compár intranz. (despre inculpați, martori) A apărea personal (în fața unui organ judiciar); a-și face apariția personal; a se înfățișa; a se prezenta. /<fr. comparaître

compare v. a apare înaintea unui tribunal, a se prezenta în justiție.

2) compár, -părút, a -păreá v. intr. (lat. com-parére. V. a- și dis-par). Mă prezent (apar) la judecată.

1) compár, a -á v. tr. (lat. cóm-paro, -paráre. V. cumpăr, pre-, re- și se-par). Stabilesc relațiunea între doŭă obĭecte, confrunt. Asemăn, egalez: a compara țînțaru cu armăsaru.

compará (a ~) vb., ind. prez. 3 compáră

compará vb., ind. prez. 1 sg. compár, 3 sg. și pl. compáră

compăreá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. compár, 2 sg. compári, 1 pl. compărém, viit. va compăreá; conj. prez. 3 să compáră; cond. ar compăreá; ger. compărấnd; part. compărút