3 intrări
32 de definiții
din care- explicative (20)
- ortografice (6)
- etimologice (1)
- argou (1)
- regionalisme (4)
Explicative DEX
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMANAC s. n. v. comănac1.
COMANAC s. n. v. comănac1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
comanac sn vz comănac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMANAC s. n. v. comănac.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMĂNAC2, comănaci, s. m. (Reg.) Creangă, ramură. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMĂNAC2, comănaci, s. m. (Reg.) Creangă, ramură. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COMĂNAC1, comănace, s. n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecționat din lână sau din pâslă, purtat de călugări și de călugărițe. ◊ Expr. (Glumeț) A-și pune capul sub comănac = a se călugări. 2. Acoperământ al capului asemănător cu comănacul1 (1) purtat în trecut de bărbați. ♦ Căciuliță de mătase sau de stofă scumpă, purtată în trecut de femei. [Var.: comanac s. n.] – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
comandac sm vz comănac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comăiac sn vz comănac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comănac2 sn [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ~ace / E: ns cf coamă] (Reg) Cracă de copac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comănac1 sn [At: URECHE, ap. LET. I, 162/23 / V: (Mar) căm~, ~ăiac, ~manac, ~mandac, cum~, cumărac / Pl: ~ace / E: srb kalamank] 1 (îrg) Acoperământ al capului asemănător cu comănacul1 (6) purtat odinioară de bărbați. 2 (Pop; îe) A fi cu ~ A fi voinic. 3 (Înv) Căciuliță de mătase sau de stofa scumpă, purtată de femei. 4 (Îrg) Cască. 5 (Îrg) Pălărie de paie. 6 Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecționat din lână sau din pâslă, purtat de călugări și de călugărițe. 7 (Înv; îe) A-și pune capul sub (sau în) ~ A se călugări. 8 (Trs) Capac de căldare. 9 (Reg) Locul pe care este așezată soba. 10 (Bot; reg; îc) ~ul ciobanului Cerențel (Geeum rivale).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cumanac sn vz comanac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cumarac sn vz comanac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cumănac sn vz comănac
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍CĂMĂNAC = COMĂNAC.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
COMĂNAC1, comănace, s. n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecționat din lână sau din pâslă, purtat de călugări și de călugărițe. ◊ Expr. (Glumeț) A-și pune capul sub comănac = a se călugări. 2. Acoperământ al capului asemănător cu comănacul1 (1) purtat odinioară de bărbați. ♦ Căciuliță de mătase sau de stofă scumpă, purtată altădată de femei. [Var.: comanac s. n.] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COMĂNAC1, comănaci, s. m. (Regional) Creangă, ramură. Între comănacii mărului își așeză mărăcinii de jur împrejur, ca pe un cuib de barză. VISSARION, B. 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMĂNAC2, comănace, s. n. (Astăzi rar; și în forma comanac) 1. Acoperămînt al capului, de formă rotundă, fără boruri, făcut din pîslă sau din lînă împletită, purtat de călugări și călugărițe. Sub icoana afumată unui sfînt cu comănac Arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. EMINESCU, O. I 84. Vornicul Stroe Leurdeanu, ce-și zvîrlise comanacul și-și lepădase rasa, urmă iarăși a împila țara. ODOBESCU, S. I 447. Scotea haine novăcești, De punea călugărești, Scotea cuca de Novac Și punea un comănac. ALECSANDRI, P. P. 146. Expr. (Glumeț) A-și pune capul sub comănac = a se călugări. Nu pricep cum de i-a trăsnit prin gînd să-și puie capul sub comănac. HOGAȘ, DR. 239. 2. Acoperămînt al capului asemănător cu comanacul (1), purtat odinioară de bărbați. I-au potrivit platoșă de piele de inorog. I-au așezat pe cap comănac negru rotund din aceeași piele, împodobit cu aripă de gaiță. SADOVEANU, P. 81. Și în cap cu comanac Din nouă funduri de sac. MARIAN, S. 216. 3. Căciuliță de mătase sau de stofă scumpă, purtată altădată de femei. Și soțul a început... să juruiască soției lui șal și feregea de mătasă, și comanac țesut cu fir de aur. SADOVEANU, D. P. 80. – Variantă: comanac s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMĂNAC ~ce n. 1) Acoperământ pentru cap, de formă cilindrică fără boruri, asemănător cu potcapul, pe care-l poartă călugării. ◊ A-și pune capul sub ~ a se duce la călugărie. 2) Acoperământ pentru cap de mătase sau de stofă scumpă, purtat, în trecut, de bărbații și de femeile din păturile nobile. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comănac n. 1. căciulă împletită rotundă a călugărilor: sub icoana afumată a unui sfânt cu comănac EM.; 2. pălărie ce poartă maicile sub văl. [Derivat dela comană: comănacul pe cap corespunde comanei pe acoperișul casei].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comănác n., pl. e (sîrb. kalamanak, gen. -nka, d. mlat. calamancum și calamaucum, care e mgr. kalimáfkion, -fka. de unde și istro-rom. cumarac și coromac, pol rut. kalamajka, rus. kalamënok, germ. kalmank, fr. calmande, sp. calamaco. V. camilafcă). Potcapu ordinar al călugărilor simpli. (V. cucullon). Vechĭ. Căcĭulă: dărăbani cu pene de argint la comănace (Cost. I, 265). Căcĭulă împletită (ob. verde) pe care o purtaŭ țăraniĭ, cĭobaniĭ și haĭduciĭ. – În Maram. cu- (Șez. 35, 111).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cumănác, V. comănac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
comănac2 (creangă) (reg.) s. m., pl. comănaci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
comănac1 (acoperământ al capului) (reg., înv.) s. n., pl. comănace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
comănac1 (creangă) (reg.) s. m., pl. comănaci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comănac2 (acoperământ al capului) s. n., pl. comănace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comănac (creangă) s. m., pl. comănaci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comănac (acoperământ al capului) s. n., pl. comănace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
comănac (-ce), s. n. – 1. Căciulă, pălărie. – 2. Acoperămînt al capului caracteristic călugărilor ortodocși. – 3. (Trans.) Capac, acoperiș. – 4. Creangă, ramură. – Var. cumănac, cămănac. Istr. coromac, cumarac. Origine obscură. După Scriban, Arhiva, 1914, 133 (urmat, cu rezerve de DAR), din lat. calamancum „moț, vîrf”, de unde sp. calamaco, germ. Kalmank, însă această der. prezintă multe dificultăți. Cf. Densusianu, GS, II, 390. Scriban menționează și sb. kalamank „bonetă” și ngr. ϰαμηλαύϰιον. – Der. comănăci, vb. refl. (Trans., a se umili, a adula servil).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a-și pune capul sub comănac expr. (intl.) a se lăsa de furat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.
comănác, comănace, (comânac), s.n. (reg.) 1. Pălărie călugărească, rotundă, fără boruri, confecționată din lână: „Comănacul popii are, în vârf, o cruce” (Bilțiu, 2013: 77). 2. Capacul cazanului de la horincie. 3. Coif (de regulă, din carton): „Îngerii au comânac împodobit cu zgărzi de mărgele multicolore...” (Bilțiu, David, 2007: 141). – Din srb. kalamank (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
comânác, s.n. v. comănac.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
comănac, comănace, (comânac), s.n. – (reg.) 1. Pălărie călugărească, rotundă, fără boruri confecționat din lână: „Comănacul popii are, în vârf, o cruce” (Bilțiu, 2013: 77); „Cal fără țifrășag, / Capu fără comănac” (Bârlea, 1924: 13). 2. Capacul cazanului de la horincie (ALR, 1956: 249). – Et. nec. (DER, DEX); din srb. kalamank (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comănac, -e, (comânac), s.n. – 1. Pălărie călugărească, rotundă, fără boruri: „Cal fără țifrășag, / Capu fără comănac” (Bârlea 1924: 13). 2. Copacul cazanului de la horincie (ALR 1956: 249). – Et. nec. (DER, DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N2) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
comănac, comănacesubstantiv neutru
- 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecționat din lână sau din pâslă, purtat de călugări și de călugărițe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sub icoana afumată unui sfînt cu comănac Arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
- Vornicul Stroe Leurdeanu, ce-și zvîrlise comanacul și-și lepădase rasa, urmă iarăși a împila țara. ODOBESCU, S. I 447. DLRLC
- Scotea haine novăcești, De punea călugărești, Scotea cuca de Novac Și punea un comănac. ALECSANDRI, P. P. 146. DLRLC
- A-și pune capul sub comănac = a se călugări. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: călugări
- Nu pricep cum de i-a trăsnit prin gînd să-și puie capul sub comănac. HOGAȘ, DR. 239. DLRLC
-
-
-
- I-au potrivit platoșă de piele de inorog. I-au așezat pe cap comănac negru rotund din aceeași piele, împodobit cu aripă de gaiță. SADOVEANU, P. 81. DLRLC
- Și în cap cu comanac Din nouă funduri de sac. MARIAN, S. 216. DLRLC
- 2.1. Căciuliță de mătase sau de stofă scumpă, purtată în trecut de femei. DEX '09 DLRLC
- Și soțul a început... să juruiască soției lui șal și feregea de mătasă, și comanac țesut cu fir de aur. SADOVEANU, D. P. 80. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
comănac, comănacisubstantiv masculin
-
- Între comănacii mărului își așeză mărăcinii de jur împrejur, ca pe un cuib de barză. VISSARION, B. 14. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09