COMĂNAC (pl. -ace) sn. 🎩 1 Un fel de căciulă de lînă, împletită cu cîrligul, mai adesea de coloare verde, pe care o purtau odinioară țăranii, și mai ales haiducii și ciobanii: l-au îmbrăcat cu haine proaste de-a lui, și i-au dat ~ în cap (GR.-UR.) ¶ 2 Acoperemînt al capului, de formă rotundă, din lînă împletită, sau de pîslă, purtat de călugări și de călugărițe (🖼 1396): îmbrobodite peste comanac... lin pășesc măicuțele spre biserică (VLAH.).