3 intrări
33 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMÂNDÁRE, comândări, s. f. (Înv.) Praznic, ospăț la înmormântare, pomană. [Var.: comăndáre s. f.] – V. comânda.
COMÂNDÁRE, comândări, s. f. (Înv.) Praznic, ospăț la înmormântare, pomană. [Var.: comăndáre s. f.] – V. comânda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
comândare sf [At: COD. VOR. 31/10 / V: ~măn~, cumăn~, cumândare / Pl: ~dări / E: comânda] (Înv) 1 Aducere de jertfe. 2 Jertfă. 3 Înmormântare. 4 Praznic. 5 Pomană. 6 (Iuz; îs) Carte de ~ Scrisoare recomandată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMÂNDÁRE ~ări f. pop. Masă închinată pomenirii unui decedat; praznic. /v. a comânda
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comândare f. Mold. comând: vrabia mălaiu visează și calicul comândare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMĂNDÁRE s. f. v. comândare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMĂNDÁRE s. f. v. comândare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COMÂNDÁ, comấnd, vb. I. Tranz. (Înv.) A face comândul; a îngriji de cele necesare pentru comând. – Lat. commandare (= commendare).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMÂNDÁ, comấnd, vb. I. Tranz. (Înv.) A face comândul; a îngriji de cele necesare pentru comând. – Lat. commandare (= commendare).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
comănda1 v vz comânda1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comăndare sf vz comandare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comânda2 vt [At: ȘINCAI, HR. III, 230/1 / V: comănda2 / Pzi: ~dez, (pop) comând / E: lat commendare, mg komendálni] 1 (Reg) A porunci. 2 (Trs) A recomanda.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comânda1 vt [At: CORESI, PS. 299 / V: ~mănda1, cumănda, cum~ / Pzi: comând / E: lp *commando, -are] 1 (Înv) A aduce jertfe. 2 (Mol; Mun; Trs; înv) A face comândul. 3 A îngriji de cele necesare pentru comând.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMĂNDÁRE s. f. v. comîndare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMÎNDÁRE, comîndări, s. f. (Învechit) Praznic, ospăț la înmormîntare; pomană, comînd. Să li spui ca să nu se mai trudească cu leacuri, ci să se grijească de comîndare. SBIERA, P. 194. – Variantă: comăndáre (EMINESCU, N. 97, NEGRUZZI; S. I 249) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A COMÂNDÁ ~éz tranz. pop. A da în calitate de comând. /<lat. commandare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comândà v. a da un comând. [Lat. COMMENDARE, lit. a recomanda (memoria printr’un ospăț mortuar)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) comî́nd, a -á v. tr. (lat. commendare, pop. și *commandare, a recomanda [adică „luĭ Dumnezeŭ sufletu mortuluĭ”]. V. comand). Vechĭ. Jertfesc, sacrific. Azĭ. Rar. Fac pomenire și daŭ ospăț în numele unuĭ mort: a comînda un mort. – Și cu-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
comîndáre f., pl. -ărĭ (d. comînd 2). Comînd (= pomană) vrabia malaĭ vîsează și calicu comîndare (Prov.). – Vechĭ și cu-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
comândáre (înv.) s. f., g.-d. art. comândắrii; pl. comândắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comândáre s. f., g.-d. art. comândării; pl. comândări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comândá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 comấndă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comândá vb., ind. prez. 1 sg. comând, 3 sg. și pl. comândă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT4) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
comândare comăndare
- exemple
- Să li spui ca să nu se mai trudească cu leacuri, ci să se grijească de comîndare. SBIERA, P. 194.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi comândasurse: DEX '98 DEX '09