2 intrări
11 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COLUN, coluni, s. m. (Înv.) Măgar sălbatic. – Din sl. kolunŭ.
COLUN, coluni, s. m. (Înv.) Măgar sălbatic. – Din sl. kolunŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
colun sm [At: CUV. D. BĂTR. I, 274 / Pl: ~i / E: vsl колунъ] (Zlg; înv) Măgar sălbatic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLUN, coluni, s. m. (Învechit și arhaizant) Măgar sălbatic. S-a arătat într-o poiană un măgar sălbatic foarte frumos, care se cheamă colun. SADOVEANU, D. P. 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLUN ~i m. înv. Măgar sălbatic. u /<sl. kolun
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COLUN s.m. (Mold., ȚR) Măgar sălbatic. A: Colunii, cînd li-i seate, tu-i adăpi. DOSOFTEI, PS. Și acolo va fi veseliia pasărilor si sălasul columnilor. ANT., 72r; cf. CANTEMIR, IST.; CANTEMIR, HR. B: Onagry, coluni. ST. LEX., 274. Adăpa-vor toate fiarăle cîmpului, priimi-vor colunii la setea lor. BIBLIA (1688). Variante: column (ANT., 72r. Etimologie: sl. kolunŭ.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colún m. (vsl. kolunŭ, rus. kulán, turc. kulun). Biblia 1688. Cant. Onagru, măgar sălbatic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
colun (înv.) s. m., pl. coluni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colun (înv.) s. m., pl. coluni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colun s. m., pl. coluni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
colun (coluni), s. m. – Hemion. Sl. kolunŭ (Cihac, II, 71; Conev 56). Este cuvînt oriental, cf. tc. kulun (Șeineanu, II, 142), care poate să fi intrat și din cum., în sec. XVI. A dispărut o dată cu animalul (sec. XVII), dar se conservă în toponimie.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COLUN subst, cf. tc. kulun „măgar sălbatec” (Tiktin). 1. – stolnic (Isp I1); – Jurj (16 A 1270). 2. Colon/ești s. (Ștef); -easa t.; Colănești s. (IO 49). 3. Colonețu t. (16 A III 549); Coloniț/a s., mold; -in, Ion (inscr. pe o icoană în bis. Băneasa 1900); ca prenume: Coloneț Conțagău, fiul Fătului din Fălciu (Isp III1) 117). 4. Colunoi b. (C Bog); Colonoi s. 5. Colonaș, fam., act.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
colun, colunisubstantiv masculin
- 1. Măgar sălbatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- S-a arătat într-o poiană un măgar sălbatic foarte frumos, care se cheamă colun. SADOVEANU, D. P. 54. DLRLC
-
etimologie:
- kolunŭ DEX '98 DEX '09