2 intrări
19 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coltosi vr [At: ANON. CAR. / V: ~lot~ vr / Pzi: ~sesc / E: mg költözni] (Reg) A se muta.
COLȚOS, -OASĂ, colțoși, -oase, adj. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. ♦ Fig. Bun de gură, arțăgos; obraznic, recalcitrant. – Colț + suf. -os.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLȚOS, -OASĂ, colțoși, -oase, adj. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. ♦ Fig. Bun de gură, arțăgos; obraznic, recalcitrant. – Colț + suf. -os.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
clotosi v vz coltosi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colotosi v vz coltosi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colțos, ~oasă a [At: ALECSANDRI, T. 38 / Pl: ~oși, ~oase / E: colț + -os] 1 Cu colții ieșiți. 2 Cu dinții mari. 3 (Fig) Bun de gură. 4 (Fig) Arțăgos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLȚOS, -OASĂ, colțoși, -oase, adj. 1. Cu colții ieșiți în afară, cu dinții mari; colțat (I). 2. Fig. Bun de gură, arțăgos, care caută ceartă; îndrăzneț la vorbă, obraznic, colțat (2). Mitrea e colțos, nu se lasă ușor îngenunchiet. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 180, 5/2. Fața colțoasă... rîdea la dînsul strîmb. CAMILAR, N- I 28. A făcut listă de oamenii mai tineri din comună și mai colțoși, iar aceștia au fost trimiși la oaste. PAS, L. I 305.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLȚOS ~oase (~oși, ~oase) 1) Care are colți; cu dinți mari și ascuțiți. 2) fig. Care este rău de gură. 3) fig. (despre oameni) Care are oase mari, cu articulații proeminente; osos; ciolănos. /colț + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colțos a. colțat (la fig.).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colțós, -oásă adj. Colțat, cu colțĭ marĭ. Fig. Agresiv, hărțăgos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
colțos adj. m., pl. colțoși; f. colțoasă, pl. colțoase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colțos adj. m., pl. colțoși; f. colțoasă, pl. colțoase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colțos adj. m., pl. colțoși; f. sg. colțoasă, pl. colțoase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COLTOSI vb. v. muta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coltosi vb. v. MUTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLȚOS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COLȚOS adj. (rar) colțat. (Un obiect ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COLȚOS adj. (rar) colțat. (Un obiect ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
colțos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
coltosi (-sesc, -it), vb. – A muta. Mag. költözni (DAR). În Mold.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
colțos, colțoasăadjectiv
- 1. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: colțat
- 1.1. Bun de gură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: arțăgos certăreț gâlcevitor obraznic recalcitrant scandalagiu
- Mitrea e colțos, nu se lasă ușor îngenunchiet. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 180, 5/2. DLRLC
- Fața colțoasă... rîdea la dînsul strîmb. CAMILAR, N. I 28. DLRLC
- A făcut listă de oamenii mai tineri din comună și mai colțoși, iar aceștia au fost trimiși la oaste. PAS, L. I 305. DLRLC
-
-
etimologie:
- Colț + sufix -os. DEX '98 DEX '09