opțiuni

2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colhóznic, ~ă [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr 105, 12/3 / S: ko~ / Pl: ~ici, ~ice / E: rs колхозник] 1 a În formă de colhoz. 2 a Specific colhozului. 3 a Care se referă la colhoz. 4 a Care provine de la colhoz. 5 a Care aparține colhozului. 6 smf Membru al unui colhoz Si: (rar) colhozian (6).

COLHÓZNIC, -Ă, colhoznici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de colhoz, privitor la colhoz. 2. S. m. și f. (În trecut) Membru al unui colhoz. – (1) Colhoz + suf. -nic (după rus. kolhoznîi), (2) din rus. kolhoznik.

COLHÓZNIC, -Ă, colhoznici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de colhoz, privitor la colhoz. 2. S. m. și f. Membru al unui colhoz. – (1) Colhoz + suf. -nic (după rus. kolhoznâi), (2) din rus. kolhoznik.

COLHÓZNIC2, -Ă, colhoznici, -e, s. m. și f. Membru al colhozului, țăran care a intrat în colhoz. Cînta un flăcău... despre colhoznicii din Caucaz. TULBURE, V. R. ◊ (Adjectival) Călăuzindu-se după experiența țărănimii colhoznice din Uniunea Sovietică și experiența proprie a țăranilor colectiviști din țara noastră, țărănimea muncitoare își clădește o viață nouă, îmbelșugată și fericită. STAT. GOSP. AGR. 4. Fiecare țăran colhoznic, în afară de participarea sa la venitul gospodăriei obștești, are drept și la un lot în proprietate personală cu casă de locuit, vite și păsări. SADOVEANU, L. 23.

COLHÓZNIC1, -Ă, colhoznici, -e, adj. Care ține de colhoz. Orînduirea colhoznică sovietică a dovedit în mod strălucit că nu există alt drum care să scoată țărănimea muncitoare din sărăcie și mizerie, din jugul exploatării chiabur ești, decît drumul colhozurilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2587.

COLHÓZNIC, -Ă adj. Referitor la colhoz. // s.m. și f. Membru al unui colhoz. [< rus. kolhoznik].

COLHÓZNIC, -Ă adj., s. m. f. (membru) al unui colhoz. (< rus. kolhoznik)

COLHÓZNIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de colhoz; propriu colhozurilor. Orânduire ~că. /colhoz + suf. ~nic

COLHÓZNIC2 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Membru al unui colhoz. /colhoz + suf. ~nic


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

colhóznic adj. m., s. m., pl. colhóznici; adj. f., s. f. colhóznică, pl. colhóznice

colhóznic adj. m., s. m., pl. colhóznici; f. sg. colhóznică, pl. colhóznice

Intrare: colhoznic (adj.)
colhoznic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colhoznic
  • colhoznicul
  • colhoznicu‑
  • colhoznică
  • colhoznica
plural
  • colhoznici
  • colhoznicii
  • colhoznice
  • colhoznicele
genitiv-dativ singular
  • colhoznic
  • colhoznicului
  • colhoznice
  • colhoznicei
plural
  • colhoznici
  • colhoznicilor
  • colhoznice
  • colhoznicelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: colhoznic (s.m.)
colhoznic2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colhoznic
  • colhoznicul
  • colhoznicu‑
plural
  • colhoznici
  • colhoznicii
genitiv-dativ singular
  • colhoznic
  • colhoznicului
plural
  • colhoznici
  • colhoznicilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colhoznic (adj.)

  • 1. Care ține de colhoz, privitor la colhoz.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Orînduirea colhoznică sovietică a dovedit în mod strălucit că nu există alt drum care să scoată țărănimea muncitoare din sărăcie și mizerie, din jugul exploatării chiaburești, decît drumul colhozurilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2587.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Colhoz + sufix -nic (după limba rusă kolhoznîi).
    surse: DEX '09

colhoznic, -ă (persoană) colhoznic colhoznică

  • 1. în trecut Membru al unui colhoz.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Cînta un flăcău... despre colhoznicii din Caucaz. TULBURE, V. R.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Călăuzindu-se după experiența țărănimii colhoznice din Uniunea Sovietică și experiența proprie a țăranilor colectiviști din țara noastră, țărănimea muncitoare își clădește o viață nouă, îmbelșugată și fericită. STAT. GOSP. AGR. 4.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Fiecare țăran colhoznic, în afară de participarea sa la venitul gospodăriei obștești, are drept și la un lot în proprietate personală cu casă de locuit, vite și păsări. SADOVEANU, L. 23.
      surse: DLRLC

etimologie: