Definiția cu ID-ul 910541:

COLHÓZNIC2, -Ă, colhoznici, -e, s. m. și f. Membru al colhozului, țăran care a intrat în colhoz. Cînta un flăcău... despre colhoznicii din Caucaz. TULBURE, V. R. ◊ (Adjectival) Câlăuzindu-se după experiența țărănimii colhoznice din Uniunea Sovietică și experiența proprie a țăranilor colectiviști din țara noastră, țărănimea muncitoare își clădește o viață nouă, îmbelșugată și fericită. STAT. GOSP. AGR. 4. Fiecare țăran colhoznic, în afară de participarea sa la venitul gospodăriei obștești, are drept și la un lot în proprietate personală cu casă de locuit, vite și păsări. SADOVEANU, L. 23.