opțiuni

2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coalizat, ~ă a [At: MAIORESCU, D. II, 1 / P: co-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: coaliza] Aliat cu alții pentru realizarea unui scop comun.

coalizat m. cel ce a făcut o coalițiune: coalizații invadară Franța în 1814.

*coalizát, -ă adj. (fr. coalisé). Aliat p. ofensivă: puterĭ coalizate. Subst. Coalizațiĭ nu se putură înțelege.

coaliza vrr [At: BĂLCESCU, M. V. 438 / P: co-a~ / Pzi: ~zez / E: fr coaliser] (D. state, partide, persoane etc.) A se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune.

COALIZÁ, coalizez, vb. I. Refl. recipr. (Despre state, grupări politice, persoane etc.) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune; a forma o coaliție. [Pr.: co-a-] – Din fr. coaliser.

COALIZÁ, coalizez, vb. I. Refl. recipr. (Despre state, partide, clase sociale, persoane) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune; a forma o coaliție. [Pr.: co-a-] – Din fr. coaliser.

COALIZÁ, coalizez, vb. I. Refl. (Despre popoare, state, clase sociale, partide sau persoane) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în vederea atingerii unor țeluri comune. [Dușmanii lui Mihai Viteazul] se încredințară că singuri nu pot face nimic împotrivă-i, ci numai coalizîndu-se toți împreună. BĂLCESCU, O. II 289. ◊ Tranz. Propunerea partidului nostru de a coaliza toate partidele și grupările democratice sau care atunci se pretindeau a fi democratice nu a putut fi realizată decît în cadrul Blocului Național Democrat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 26. – Pronunțat: co-a-.

COALIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) uni, a (se) alia contra unui inamic comun sau în vederea unor țeluri comune. [< fr. coaliser].

COALIZÁ vb. refl. (despre state, partide, clase sociale etc.) a face o coaliție. (< fr. coaliser)

A SE COALIZÁ mă ~éz intranz. A se uni printr-o coaliție; a face o coaliție. [Sil. co-a-] /<fr. coaliser

coalizà v. a forma o coalițiune.

*coalizéz (mă) v. refl. (fr. se coaliser, d. lat. co-aléscere, a se uni). Mă aliez p. ofensivă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!coalizá (a se ~) (co-a-) vb. refl., ind. prez. 3 se coalizeáză

coalizá vb. (sil. co-a-), ind. prez. 1 sg. coalizéz, 3 sg. și pl. coalizeáză

coalizez.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COALIZÁ vb. a se uni. (S-au ~ împotriva dușmanului comun.)

Intrare: coalizat
coalizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coalizat
  • coalizatul
  • coalizatu‑
  • coalizată
  • coalizata
plural
  • coalizați
  • coalizații
  • coalizate
  • coalizatele
genitiv-dativ singular
  • coalizat
  • coalizatului
  • coalizate
  • coalizatei
plural
  • coalizați
  • coalizaților
  • coalizate
  • coalizatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: coaliza
  • silabație: co-a-
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coaliza
  • coalizare
  • coalizat
  • coalizatu‑
  • coalizând
  • coalizându‑
 singular plural
  • coalizează
  • coalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coalizez
 (să)
  • coalizez
  • coalizam
  • coalizai
  • coalizasem
a II-a (tu)
  • coalizezi
 (să)
  • coalizezi
  • coalizai
  • coalizași
  • coalizaseși
a III-a (el, ea)
  • coalizează
 (să)
  • coalizeze
  • coaliza
  • coaliză
  • coalizase
plural I (noi)
  • coalizăm
 (să)
  • coalizăm
  • coalizam
  • coalizarăm
  • coalizaserăm
  • coalizasem
a II-a (voi)
  • coalizați
 (să)
  • coalizați
  • coalizați
  • coalizarăți
  • coalizaserăți
  • coalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • coalizează
 (să)
  • coalizeze
  • coalizau
  • coalizară
  • coalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coaliza

  • 1. (Despre state, grupări politice, persoane etc.) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune; a forma o coaliție.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: alia uni (verb) 2 exemple
    exemple
    • [Dușmanii lui Mihai Viteazul] se încredințară că singuri nu pot face nimic împotrivă-i, ci numai coalizîndu-se toți împreună. BĂLCESCU, O. II 289.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Propunerea partidului nostru de a coaliza toate partidele și grupările democratice sau care atunci se pretindeau a fi democratice nu a putut fi realizată decît în cadrul Blocului Național Democrat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 26.
      surse: DLRLC

etimologie: