14 definiții pentru alia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alia vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 277 / P: a-li-a / Pzi: ~iez / E: fr allier] 1 vr A încheia un tratat de alianță. 2 vr A se înțelege cu cineva în vederea unei acțiuni comune Si: a se coaliza. 3 vr (Iuz) A se întruni. 4 vr (Frm) A intra în raport de rudenie cu cineva prin căsătorie. Si: (pfm) a se încuscri. 5 vt A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj.

ALIÁ, aliez, vb. I. 1. Refl. A încheia un tratat de alianță. ♦ A se înțelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acțiuni comune. 2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj. [Pr.: -li-a] – Din fr. allier.

ALIÁ, aliez, vb. I. 1. Refl. A încheia un tratat de alianță. ♦ A se înțelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acțiuni comune. 2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj. [Pr.: -li-a] – Din fr. allier.

ALIÁ, aliez, vb. I. 1. Refl. (Despre popoare, state sau conducătorii lor) A încheia un tratat de alianță. Dimitrie Cantemir... se alie cu Petru a Rusiei. NEGRUZZI, S. I 277. 2. Tranz. (Metalurgie) A topi laolaltă două sau mai multe metale, sau anumite metale cu metaloide, pentru a obține un amestec cu proprietăți speciale. – Pronunțat: -li-a.

ALIÁ, aliez, vb. I. 1. Refl. A încheia un tratat de alianță. 2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi, pentru a obține un aliaj. [Pr.: -li-a] – Fr. allier.

ALIÁ vb. I. 1. refl. A se uni printr-un tratat de alianță. ♦ A se alătura unei idei. ♦ A se înrudi cu cineva printr-o căsătorie. 2. tr. A topi împreună anumite metale sau metale cu metaloizi în vederea obținerii unui aliaj. [Pron. -li-a, p.i. 4 -iem, ger. -iind. / < fr. allier, cf. lat. alligare – a lega de].

ALIÁ vb. I. refl. a se uni printr-un tratat de alianță. ◊ a se alătura unei idei. ◊ a se înrudi prin căsătorie. II. tr. a topi împreună anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj. (< fr. allier)

A ALIÁ ~éz tranz. 1) (metale sau metale și metaloizi) A combina prin topire (în vederea obținerii unui aliaj). 2) A face să se alieze. [Sil. -li-a] /<fr. allier

A SE ALIÁ mă ~éz intranz. 1) (despre state, popoare, grupări politice etc.) A încheia un tratat de alianță. 2) (despre persoane) A se înrudi prin căsătorie. /<fr. allier

alià v. 1. a amesteca, a combina: a alia arama cu aur; 2. fig. a uni, a împreuna.

*aliéz v. tr. (fr. allier, d. lat. alligare, a lega. V. aleg 1). Amestec, combin: a alia aur cu argint. V. refl. Mă confederez. Mă căsătoresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aliá (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 aliáză, 1 pl. aliém (-li-em); conj. prez. 3 să aliéze; ger. aliínd (-li-ind)

aliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. aliéz, 3 sg. și pl. aliáză, 1 pl. aliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. aliéze; ger. aliínd (sil. -li-ind)

alia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. aliază, 1 pl. aliem, ger. aliind)

aliez, -liază 3, -liam 1 imp., -liind ger., -liere inf. s.

Intrare: alia
  • silabație: a-li-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alia
  • aliere
  • aliat
  • aliatu‑
  • aliind
  • aliindu‑
singular plural
  • alia
  • aliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aliez
(să)
  • aliez
  • aliam
  • aliai
  • aliasem
a II-a (tu)
  • aliezi
(să)
  • aliezi
  • aliai
  • aliași
  • aliaseși
a III-a (el, ea)
  • alia
(să)
  • alieze
  • alia
  • alie
  • aliase
plural I (noi)
  • aliem
(să)
  • aliem
  • aliam
  • aliarăm
  • aliaserăm
  • aliasem
a II-a (voi)
  • aliați
(să)
  • aliați
  • aliați
  • aliarăți
  • aliaserăți
  • aliaseți
a III-a (ei, ele)
  • alia
(să)
  • alieze
  • aliau
  • alia
  • aliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alia

  • 1. reflexiv A încheia un tratat de alianță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Dimitrie Cantemir... se alie cu Petru a Rusiei. NEGRUZZI, S. I 277.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A se uni printr-un tratat de alianță.
      surse: DN sinonime: uni (verb)
    • 1.1. A se înțelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acțiuni comune.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: coaliza înțelege
    • 1.2. A se alătura unei idei.
      surse: DN
    • 1.3. A se înrudi cu cineva printr-o căsătorie.
      surse: DN sinonime: înrudi
  • 2. tranzitiv A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: