3 intrări
- cloanță gloanță
- Baba-Cloanța
- știrba-baba-cloanța
Articole pe această temă:
20 de definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLOÁNȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț.
CLOÁNȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cloánță sf [At: ALECSANDRI, P. I 6 / V: cleo~ / Pl: ~țe / E: ns cf clonț] l(Pop) 1 Babă urâtă, fără dinți și rea. 2 (Pfm; îs) (Știrba) Baba ~a Personaj de basm, vrăjitoare bătrână foarte urâtă și rea. 3 (Fam; prt) Gură (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLOÁNȚĂ, cloanțe, s. f. (Popular). 1. Babă știrbă, rea și arțăgoasă. Cum dracul să trec prin ietacul cloanței? ALECSANDRI, T. I 52. Și tot toarce, cloanța, toarce, Din măsele clănțănind. ALECSANDRI, P. A. 37. Șoim vestit este Vîlcan. Suflet dres și trup vrăjit, Nici de paloșe Rănit, Nici de gloanțe Ciuruit, Nici de cloanțe Cătrănit. TEODORESCU, P. P. 554. ◊ Fig. Aici e cuibarul bunicelor și cloanțelor furtunilor. SADOVEANU, M. C. 96. 2. (Familiar, disprețuitor) Gură. Ei îi trag cu cloanța... se-ncontrează cu sfînta maică. CAMILAR, N. II 405.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLOÁNȚĂ ~e f. pop. depr. Femeie bătrână, urâtă și răutăcioasă. ◊ Baba-~a personaj folcloric cu chip de vrăjitoare urâtă și răutăcioasă. /Din clonț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cloanță f. babă fără dinți, vrăjitoare bătrână: cloanța toarce din măsele clănțănind AL. [V. clonț].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cloánță (oa dift.) f., pl. e (d. clonț, fiind-că babele aŭ adese-orĭ numaĭ un dinte orĭ doĭ, cum ar avea pasărea cĭocu). Fam. Babă fără dințĭ și rea. Baba cloanța, babă rea din poveștĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTIRB, -Ă, știrbi, -e, adj. 1. Căruia i-au căzut unul sau mai mulți dinți. ◊ Compus: știrba-baba-cloanța s. f. = a) vrăjitoare bătrână din mitologia populară; poreclă dată unei femei bătrâne și rele; b) (pop.; uneori cu determinarea roade tărăboanța) se spune în glumă copiilor când le cad dinții de lapte. 2. (Despre vase) Care are marginea spartă, ciocnită; căruia îi lipsește o bucățică din margine; ciobit. ♦ (Despre instrumente de tăiat) Cu tăișul tocit; căruia îi lipsește o bucățică; p. ext. ciuntit, trunchiat. – Din sl. štrŭbŭ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
gloanță1 sf vz cloanță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
știrb, ~ă [At: NEGRUZZI, S. III, 271 / Pl: ~i, ~e / E: vsl *штрьвъ, bg шърб] 1-2 smf, a (Ființă) căruia îi lipsește unul sau mai mulți dinți Si: (rar) știrbit (1-2), (reg) știolfăit2 (5), știrboc, știrbocit. 3 sf (Mtp; îs) ~a-baba-cloanța Vrăjitoare bătrână și urâtă. 4 sf (Pop; îas) Femeie bătrână și rea. 5 a (Pop; îcs) ~a-baba- cloanța (roade tărăboanța) Joc de cuvinte care se spun în glumă copiilor când le cad dinții de lapte. 6 a (D. obiecte, mai ales d. vase) Fără (o bucățică din) margine Si: ciobit (1), știrbit (3). 7 a (D. instrumente tăioase) Cu părți din tăiș rupte Si: știrbit (4). 8 a (D. instrumente tăioase) Cu tăișul tocit Si: știrbit (5). 9 a (Pex; șfg) Care este incomplet Si: ciuntit, trunchiat, știrbit (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTIRB, -Ă, știrbi, -e, adj. 1. Căruia îi lipsește unul sau mai mulți dinți. ◊ Compus: știrba-baba-cloanța s. f. = a) vrăjitoare bătrână din mitologia populară; poreclă dată unei femei bătrâne și rele; b) (pop.; uneori cu determinarea roade tărăboanța) se spune în glumă copiilor când le cad dinții de lapte. 2. (Despre vase) Care are marginea spartă, ciocnită; căruia îi lipsește o bucățică din margine; ciobit. ♦ (Despre instrumente de tăiat) Cu tăișul tocit; căruia îi lipsește o bucățică; p. ext. ciuntit, trunchiat. – Din sl. štrŭbŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cloánță (pop., fam.) s. f., g.-d. art. cloánței; pl. cloánțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cloánță s. f., g.-d. art. cloánței; pl. cloánțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Bába-Cloánța s. propriu f., g.-d. Bábei-Cloánța
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
ștírba-bába-cloánța s. f., g.-d. art. ștírbei-bába-cloánța
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Bába-Cloánța s. pr. f. s. pr. m. (în formula Adám -Babadám)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ștírba-bába-cloánța s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Baba-Cloanța.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CLOÁNȚĂ s. v. gură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cloanță s. v. GURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cloanță, cloanțe s. f. gură
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cloanță gloanță
- exemple
- Cum dracul să trec prin ietacul cloanței? ALECSANDRI, T. I 52.surse: DLRLC
- Și tot toarce, cloanța, toarce, Din măsele clănțănind. ALECSANDRI, P. A. 37.surse: DLRLC
- Șoim vestit este Vîlcan. Suflet dres și trup vrăjit, Nici de paloșe Rănit, Nici de gloanțe Ciuruit, Nici de cloanțe Cătrănit. TEODORESCU, P. P. 554.surse: DLRLC
- figurat Aici e cuibarul bunicelor și cloanțelor furtunilor. SADOVEANU, M. C. 96.surse: DLRLC
-
- exemple
- Ei îi trag cu cloanța... se-ncontrează cu sfînta maică. CAMILAR, N. II 405.surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. clonțsurse: DEX '98 DEX '09
Baba-Cloanța
- 1. Personaj folcloric cu chip de vrăjitoare urâtă și răutăcioasă.surse: NODEX
etimologie:
știrba-baba-cloanța
- 1. Vrăjitoare bătrână din mitologia populară; poreclă dată unei femei bătrâne și rele.surse: DEX '09
- 2. popular (Uneori cu determinarea roade tărăboanța) Se spune în glumă copiilor când le cad dinții de lapte.surse: DEX '09