2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clícă3 sf vz clic2

clică2 sf [At: I. CR. VII, 155 / Pl: ~ici / E: nct] (Reg) Ranchiună.

cli1 sf [At: MAIORESCU, D. I, 66 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr clique] Grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop reprobabil Si: bandă, gașcă, (liv) coterie.

CLÍCĂ, clici, s. f. Grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop reprobabil; clan, bandă, șleahtă. – Din fr. clique.

CLÍCĂ, clici, s. f. Grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop reprobabil; clan, bandă, șleahtă. – Din fr. clique.

CLÍCĂ, clici, s. f. Grup de oameni legați prin interese mărunte și meschine și care acționează împotriva colectivității; bandă, șleahtă. V. gașcă.

CLÍCĂ s.f. Bandă, șleahtă, gașcă, grup de intriganți; coterie. [< fr. clique].

CLÍCĂ s. f. bandă, șleahtă, gașcă; coterie, clan (3). (< fr. clique)

CLÍCĂ clici f. depr. Grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop reprobabil; clan; bandă; șleahtă; gașcă; coterie. [G.-D. clicii] /<fr. clique

clică f. societate de oameni puțin onorabili, gașcă.

*clícă f., pl. ĭ (fr. clique). Gașcă.

CLICÁ, clichez, vb. I. Tranz. A selecta o opțiune pe ecranul calculatorului, apăsând pe mouse; a clicăi. – Din engl. click, fr. cliquer.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clícă s. f., g.-d. art. clícii; pl. clici

clícă s. f., g.-d. art. clícii; pl. clici

clicá (a clica) vb., ind. prez. 3 clicheáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLI s. (peior.) bandă, cîrdășie, clan, gașcă, șleahtă, (livr.) coterie, (rar) tagmă, (înv.) cardașlîc, tacîm, taraf, (fig.) bisericuță. (O ~ de afaceriști.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

clícă (clíci), s. f. – Materie vîscoasă, pastă, lut; pîine necoaptă și lipicioasă. – Var. clic, s. n. (materie vîscoasă); cliuc, s. n. (Banat. și Olt., drojdie, zaț).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

clícă s.f. (reg.) pică, necaz.

Intrare: clică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cli
  • clica
plural
  • clici
  • clicile
genitiv-dativ singular
  • clici
  • clicii
plural
  • clici
  • clicilor
vocativ singular
plural
Intrare: clica
verb (VT204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clica
  • clicare
  • clicat
  • clicatu‑
  • clicând
  • clicându‑
singular plural
  • clichea
  • clicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • clichez
(să)
  • clichez
  • clicam
  • clicai
  • clicasem
a II-a (tu)
  • clichezi
(să)
  • clichezi
  • clicai
  • clicași
  • clicaseși
a III-a (el, ea)
  • clichea
(să)
  • clicheze
  • clica
  • clică
  • clicase
plural I (noi)
  • clicăm
(să)
  • clicăm
  • clicam
  • clicarăm
  • clicaserăm
  • clicasem
a II-a (voi)
  • clicați
(să)
  • clicați
  • clicați
  • clicarăți
  • clicaserăți
  • clicaseți
a III-a (ei, ele)
  • clichea
(să)
  • clicheze
  • clicau
  • clica
  • clicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

clică

etimologie:

clica

  • 1. A selecta o opțiune pe ecranul calculatorului, apăsând pe mouse.
    surse: DEX '09 sinonime: clicăi (clica)

etimologie: