17 definiții pentru ciubăr

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIUBẮR, ciubere, s. n. Vas mare făcut din doage de lemn și prevăzut cu toarte, având diferite utilizări. [Acc. și: ciúbăr] – Din bg. čebăr.

ciubăr sn [At: CORESI, EV. 407/17 / A și: ciu~ / V: ~ber, ciob~, cib~ / Pl: ~bere și ~bere / E: bg цњбњрњ[1]] (Reg) 1 Vas mare de lemn, cu toarte, având diverse întrebuințări Vz hârdău, doniță, șiștar, putină, bădâi. 2 Conținutul unui ciubăr. 3-4 (Fig; reg) Pălărie (sau căciulă) mare. 5 (Fig; reg) Cap mare. 6-7 (Pfm; îe) A avea capul ~ A-și simți capul umflat de vorbă multă sau de băutură. 8 (Reg; îs) ~ul-botezului Cristelniță.

  1. Acest etimon este imposibil de pronunțat. Litera chirilică њ nu face parte din alfabetul bulgar. Se citește ca un n moale, similar lui ñ. — Ladislau Strifler

CIUBẮR, ciubere, s. n. Vas mare făcut din doage de lemn și prevăzut cu torți, având diferite întrebuințări. [Acc. și: ciúbăr] – Din bg. čebăr.

CIUBẮR, ciubere, s. n. Vas rotund cu două torți, făcut din doage de lemn și întrebuințat la cărat apă și alte lichide, la muls, la spălat rufe etc. Descuie baraca, aducînd în mijlocul lucrătorilor un ciubăr plin de castraveți. CAMILAR, N. I 318. Clătesc ciubere și șiștare. TOMA, C. V. 230.

CIUBẮR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torți și folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /<bulg. cebăr

CIUBĂR s.n. (Mold., Ban.) Hîrdău. A: Era acolo cofe de piatră șease ... de încăpea ciubeare cile două și cîte trei. DM, 39r; cf. M. COSTIN; NECULCE, apud TEW. C: Csubĕr. AC, 333. Scaphium. Cseber. Csöbör. LEX. MARS., 244. // B: 7 ciubară de vin. LET. 1758, 115r. Etimologie; bg. čebăr. Cf. magh. csöbör.

ciubăr n. vas cu două toarte de cărat apă, de muls lapte sau de pus lături. [Ung. CSÖBÖR (= nemț. zuber)].

cĭubắr n., pl. ere (ung. csöbör, cseber, d. vgerm. zwobar, zwibar, adică „cu doŭă toarte”, de unde și vsl. cĭbŭrŭ, id. Cp. cu oboroc, anforă). Est. Hîrdăŭ, găleată (de must, de zoĭ). V. dejă, mastel, zoĭer, buduroĭ.

Ciubăr-Vodă m. numele acestui Domn legendar a rămas în unele locuțiuni: voinic ca Ciubăr-Vodă care l’au mâncat guzganii PANN; de pe vremea lui Ciubăr-Vodă, dintr’o vechime depărtată. V. Nume proprii.

Ciubăr-Vodă m. sau Ciupor, general ungur, fu Domnul Moldovei numai câteva zile (1451): despre el legenda spune că ar fi fost mâncat de guzgani.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIUBĂR s. hârdău, (Transilv.) pârlău, (Transilv. și Ban.) șaf, (prin Transilv.) șiroadă, (Ban., Transilv. și Olt.) șofei, (Transilv.) șofel. (Un ~ plin cu apă.)

CIUBĂR s. hîrdău, (Transilv.) pîrlău, (Transilv. și Ban.) șaf, (prin Transilv.) șiroadă, (Ban., Transilv. și Olt.) șofei, (Transilv.) șofel. (Un ~ plin cu apă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ciubắr (-bére), s. n. – Vas mare de lemn. Sl. čibrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 51; Conev 63; DAR); cf. bg. čabur, sb. čàbar, slov. čeber, mag. csöbör, cseber.Der. ciubărar, s. m. (fabricant de ciubere).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciubăr, ciubere s. n. (intl.) închisoare.

Intrare: ciubăr
  • pronunție: ciubăr, ciubăr
substantiv neutru (N9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciubăr
  • ciubărul
  • ciubăru‑
plural
  • ciubere
  • ciuberele
genitiv-dativ singular
  • ciubăr
  • ciubărului
plural
  • ciubere
  • ciuberelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciubăr, ciuberesubstantiv neutru

  • 1. Vas mare făcut din doage de lemn și prevăzut cu toarte, având diferite utilizări. DEX '09 DLRLC
    sinonime: hârdău diminutive: ciubăraș
    • format_quote Descuie baraca, aducînd în mijlocul lucrătorilor un ciubăr plin de castraveți. CAMILAR, N. I 318. DLRLC
    • format_quote Clătesc ciubere și șiștare. TOMA, C. V. 230. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.