3 intrări
26 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (9)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cioplitoare f. cuțit sau daltă de cioplit.
cĭoplitoáre f., pl. orĭ. Instrument de cĭoplit (daltă, cuțitoaĭe, cuțit).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOPLITOR, -OARE, cioplitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cioplitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 275 / Pl: ~i, ~oare / E: ciopli + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care cioplește (5). 3 sm (Înv) Sculptor. 4 sm (Iuz) Lucrător la ocnă, care netezea pereții de sare. 5 sn Rindea cu talpă curbă Si: (reg) ciopleică (1). 6 sn (Pex) Cuțitoaie. 7 sn (Reg) Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. 8 sn Lemn pe care se cioplesc alte lemne Si: ciopleică (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOPLITOR, -OARE, cioplitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CIOPLITOR2, -OARE, cioplitori, -oare, s. m. și f. Persoană care cioplește.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOPLITOR1, cioplitoare, s. n. 1. Rindea cu talpa curbă, servind la netezirea lemnului. 2. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOPLITOR1 ~oare n. 1) Rindea cu talpa curbată, folosită pentru cioplirea lemnului. 2) Unealtă de oțel în formă de pană folosită la cioplit; daltă. 3) Unealtă cu care se curăță copita calului. /a ciopli + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOPLITOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Muncitor specializat în lucrări de cioplire (în piatră, în lemn etc.). /a ciopli + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitor m. 1. cel ce cioplește lemnul sau piatra; 2. lucrător la ocne, care netezește pereții de sare; 3. sculptor ordinar; 4. un fel de rândea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭoplitór m. Lucrător care cĭoplește, maĭ ales peatră. Sculptor prost. S. n., pl. oare. Rîndea cu tăișu curb cu care se ĭaŭ primele așchiĭ ale uneĭ scîndurĭ în ainte de a o fățui.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cioplitoare2 (unealtă) (desp. cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitorii; pl. cioplitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cioplitoare1 (persoană) (desp. cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitoarei; pl. cioplitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cioplitoare2 (unealtă) (cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitorii; pl. cioplitori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioplitoare1 (persoană) (cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitoarei; pl. cioplitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioplitoare (instrument) s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. cioplitorii; pl. cioplitori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitoare (persoană) s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. cioplitoarei; pl. cioplitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitor2 (unealtă) (desp. cio-pli-) s. n., pl. cioplitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cioplitor2 (unealtă) (cio-pli-) s. n., pl. cioplitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioplitor (instrument) s. n. (sil. -pli-), pl. cioplitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIOPLITOARE s. v. cuțitoaie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOPLITOARE s. (TEHN.) cuțitoaie, (Transilv. și Ban.) mezdrea, sinălău. (~ a dulgherului, a tîmplarului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOPLITOR s. cuțitoaie, (reg.) scoabă, teslă. (Cu ~ul potcovarul curăță copita calului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOPLITOR s. v. dulgher, lemnar, pietrar, sculptor, tâmplar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitor s. v. DULGHER. LEMNAR. PIETRAR. SCULPTOR. TÎMPLAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOPLITOR s. (TEHN.) cuțitoaie, (reg.) scoabă, teslă. (Cu ~ potcovarul curăță copita calului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: cio-pli-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: cio-pli-
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: cio-pli-tor
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cioplitoare, cioplitorisubstantiv feminin
cioplitor, cioplitorisubstantiv masculin cioplitoare, cioplitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Ciopli + sufix -tor. DEX '98 DEX '09
cioplitor, cioplitoaresubstantiv neutru
- 1. Rindea cu talpa curbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Cuțitoaie. DEX '09 DEX '98sinonime: cuțitoaie
-
- 2. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Ciopli + sufix -tor. DEX '98 DEX '09