3 intrări
23 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cioplitoare f. cuțit sau daltă de cioplit.
cĭoplitoáre f., pl. orĭ. Instrument de cĭoplit (daltă, cuțitoaĭe, cuțit).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOPLITÓR, -OÁRE, cioplitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cioplitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 275 / Pl: ~i, ~oare / E: ciopli + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care cioplește (5). 3 sm (Înv) Sculptor. 4 sm (Iuz) Lucrător la ocnă, care netezea pereții de sare. 5 sn Rindea cu talpă curbă Si: (reg) ciopleică (1). 6 sn (Pex) Cuțitoaie. 7 sn (Reg) Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. 8 sn Lemn pe care se cioplesc alte lemne Si: ciopleică (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOPLITÓR, -OÁRE, cioplitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CIOPLITÓR1, cioplitoare, s. n. 1. Rindea cu talpa curbă, servind la netezirea lemnului. 2. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOPLITÓR2, -OÁRE, cioplitori, -oare, s. m. și f. Persoană care cioplește.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOPLITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor specializat în lucrări de cioplire (în piatră, în lemn etc.). /a ciopli + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOPLITÓR1 ~oáre n. 1) Rindea cu talpa curbată, folosită pentru cioplirea lemnului. 2) Unealtă de oțel în formă de pană folosită la cioplit; daltă. 3) Unealtă cu care se curăță copita calului. /a ciopli + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitor m. 1. cel ce cioplește lemnul sau piatra; 2. lucrător la ocne, care netezește pereții de sare; 3. sculptor ordinar; 4. un fel de rândea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭoplitór m. Lucrător care cĭoplește, maĭ ales peatră. Sculptor prost. S. n., pl. oare. Rîndea cu tăișu curb cu care se ĭaŭ primele așchiĭ ale uneĭ scîndurĭ în ainte de a o fățui.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cioplitoáre2 (unealtă) (cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitórii; pl. cioplitóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioplitoáre1 (persoană) (cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitoárei; pl. cioplitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioplitoáre (persoană) s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. cioplitoárei; pl. cioplitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitoáre (instrument) s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. cioplitórii; pl. cioplitóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioplitór2 (unealtă) (cio-pli-) s. n., pl. cioplitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cioplitór (instrument) s. n. (sil. -pli-), pl. cioplitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CIOPLITOÁRE s. v. cuțitoaie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOPLITOARE s. (TEHN.) cuțitoaie, (Transilv. și Ban.) mezdrea, sinălău. (~ a dulgherului, a tîmplarului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOPLITÓR s. cuțitoaie, (reg.) scoabă, teslă. (Cu ~ul potcovarul curăță copita calului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: cio-pli-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: cio-pli-
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: cio-pli-tor
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cioplitoare (unealtă)
cioplitor, -oare (persoană) cioplitoare cioplitor
- 1. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Ciopli + sufix -tor.surse: DEX '98 DEX '09
cioplitor (unealtă)
- 1. Rindea cu talpa curbă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98
-
- 2. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Ciopli + sufix -tor.surse: DEX '98 DEX '09