opțiuni
  • info

10 definiții pentru cioplitoare (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOPLITOR, -OARE, cioplitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.

cioplitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 275 / Pl: ~i, ~oare / E: ciopli + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care cioplește (5). 3 sm (Înv) Sculptor. 4 sm (Iuz) Lucrător la ocnă, care netezea pereții de sare. 5 sn Rindea cu talpă curbă Si: (reg) ciopleică (1). 6 sn (Pex) Cuțitoaie. 7 sn (Reg) Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. 8 sn Lemn pe care se cioplesc alte lemne Si: ciopleică (2).

CIOPLITOR, -OARE, cioplitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.

CIOPLITOR2, -OARE, cioplitori, -oare, s. m. și f. Persoană care cioplește.

CIOPLITOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Muncitor specializat în lucrări de cioplire (în piatră, în lemn etc.). /a ciopli + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cioplitoare1 (persoană) (desp. cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitoarei; pl. cioplitoare

cioplitoare1 (persoană) (cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitoarei; pl. cioplitoare

cioplitoare (persoană) s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. cioplitoarei; pl. cioplitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIOPLITOR s. v. dulgher, lemnar, pietrar, sculptor, tâmplar.

cioplitor s. v. DULGHER. LEMNAR. PIETRAR. SCULPTOR. TÎMPLAR.

Intrare: cioplitoare (persoană)
cioplitoare1 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
  • silabație: cio-pli- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioplitoare
  • cioplitoarea
plural
  • cioplitoare
  • cioplitoarele
genitiv-dativ singular
  • cioplitoare
  • cioplitoarei
plural
  • cioplitoare
  • cioplitoarelor
vocativ singular
  • cioplitoare
  • cioplitoareo
plural
  • cioplitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cioplitor, cioplitorisubstantiv masculin
cioplitoare, cioplitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Ciopli + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.