2 intrări

15 definiții

chiștóc, ~oácă smf [At: DICȚ. / V: chioștéc2 / Pl: ~óci, ~oáce / E: nct] 1-2 (Fam; arg) Băiat (fată) mic(ă) și îndesat(ă) Si: prichindel. 3 (Pop#) Muc de țigară.

CHIȘTÓC, -OÁCĂ, chiștoci, -oace, s. n., s. m. și f. 1. S. n. Muc de țigară. 2. S. m. și f. Fig. Copil mic de statură și îndesat. [Pl. și: (1) chiștocuri.Var.: chiostéc s. n.] – Et. nec.

CHIȘTÓC, -OÁCĂ, chiștoci, -oace, subst. 1. S. n. Muc de țigară. 2. S. m. și f. Fig. Copil mic de statură și îndesat. [Pl. și: (1) chiștócuri.Var.: chiostéc s. n.] – Et. nec.

chiștóc1 (copil) s. m., pl. chiștóci

chiștóc2 (muc de țigară) s. n., pl. chiștoáce

chiștóc (copil) s. m., pl. chiștóci

chiștóc (muc de țigară) s. n., pl. chiștoáce

CHIȘTÓC s. muc. (~ de țigară.)

CHIȘTÓC2 ~ci m. fig. Copil mic; prichindel; puradel. /Orig. nec.

CHIȘTÓC1 ~oáce n. Muc de țigară. /Orig. nec.

chiștóc n., pl. oace (var. din chĭostec). Mold. Fam. Muc de țigară saŭ rest dintr’un lucru maĭ mare. Fig. (masc.). Prichindel.

CHIOSTÉC2 s. n. v. chiștoc.

CHIOSTÉC1 s. n. v. chiștoc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CHIȘTOC s. muc. (~ de țigară.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

chiștoc, chiștoace s. n. 1. muc de țigară 2. persoană scundă

Intrare: chiștoc (muc)
chiștoc2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiștoc chiștocul
plural chiștoace chiștoacele
genitiv-dativ singular chiștoc chiștocului
plural chiștoace chiștoacelor
vocativ singular
plural
chiostec2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiostec chiostecul
plural chiostece chiostecele
genitiv-dativ singular chiostec chiostecului
plural chiostece chiostecelor
vocativ singular
plural
chioștec1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chioștec chioștecul
plural chioștecuri chioștecurile
genitiv-dativ singular chioștec chioștecului
plural chioștecuri chioștecurilor
vocativ singular
plural
chioștec2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chioștec chioștecul
plural chioștece chioștecele
genitiv-dativ singular chioștec chioștecului
plural chioștece chioștecelor
vocativ singular
plural
chiștoc3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiștoc chiștocul
plural chiștocuri chiștocurile
genitiv-dativ singular chiștoc chiștocului
plural chiștocuri chiștocurilor
vocativ singular
plural
chiostec1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiostec chiostecul
plural chiostecuri chiostecurile
genitiv-dativ singular chiostec chiostecului
plural chiostecuri chiostecurilor
vocativ singular
plural
Intrare: chiștoc (copil)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiștoc chiștocul
plural chiștoci chiștocii
genitiv-dativ singular chiștoc chiștocului
plural chiștoci chiștocilor
vocativ singular chiștocule, chiștoce
plural chiștocilor

chiștoc (muc) chiostec chiostec chioștec chioștec

  • 1. Muc de țigară.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

etimologie:

chiștoc, -oacă (copil) chiștoacă chiștoc

etimologie: