2 intrări

23 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

cheu (cheiu) n. 1. ridicătură făcută dealungul unui rîu spre a opri revărsarea apei; 2. țărmul unui port unde se încarcă și se descarcă mărfuri; 3. trotuar la gările drumului de fier (= fr. quai).

cheŭ și cheĭ n., pl. urĭ (fr. quai, de orig. normando-picardă, d. celt. cai). Zid făcut pe malu uneĭ ape ca să oprească revărsarea (zăgaz) orĭ ca să ușureze încărcarea și descărcarea mărfurilor din corăbiĭ. Stradă pe marginea apelor: cheu [!] Dîmbovițeĭ în Bucureștĭ. V. splaĭ.

chei1 sn [At: GHICA, S. 536 / V: cheu / E: fr quai] 1 Țărm al unui râu (întărit cu zid de piatră sau apărat prin parapet), având scopul de a opri inundațiile. 2 (Pex) Stradă de-a lungul unui râu (între țărmurile râului și case) Si: splai. 3 Țărm al unui port unde se încarcă și se descarcă mărfurile. 4 Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselei vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor.

CHEI, cheiuri, s. n. 1. Construcție amenajată într-un port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului și la apărarea acestuia de acțiunea apelor; p. ext. stradă de-a lungul și la marginea unei asemenea construcții. 2. Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor. [Var.: cheu s. n.] – Din bg. kei, fr. quai.

CHEI, cheiuri, s. n. Țărm al unei ape amenajat pentru a preveni inundațiile și surpările; stradă de-a lungul unui astfel de țărm (v. splai); loc amenajat într-un port pentru acostarea vapoarelor (v. p o r t). Venea... din Cotroceni pe lîngă cheiul gîrlei. PAS, Z. IV 107. [Pietrele] care au fost tîrîte pînă la marginea Oltului stau îngrămădite pe malul lui... ca mulțimea unor emigranți pe cheiuri, înainte de plecarea vaporului. BOGZA, C. O. 210. Mușat rămăsese tot visătorul... de pe cheiul Galaților. GALACTION, O. I 131. Nici o viețuitoare nu mai mișca pe cheiurile înfierbîntate. BART, E. 19. – Variantă: cheu (BART, E. 317) s. n.

CHEI, cheiuri, s. n. 1. Loc amenajat într-un port pentru acostarea vapoarelor. ♦ Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea acestora. 2. Țărm al unei ape, amenajat pentru a preveni inundațiile și surpările; stradă de-a lungul unui astfel de țărm. – Fr. quai.

chei s. n., art. chéiul; pl. chéiuri

chei s. n., art. chéiul; pl. chéiuri

CHEI s. splai. (~ul Dâmboviței.)

CHEI s.n. 1. Construcție de piatră, de beton etc., făcută pe malul unei ape navigabile pentru acostarea vaselor. 2. (Rar) Țărm al unei ape amenajat pentru a preveni inundațiile; estradă de-a lungul unui astfel de țărm. [Pl. -iuri, var. cheu s.n. / < fr. quai].

CHEI s. n. 1. construcție pe malul unei ape navigabile pentru încărcarea și descărcarea navelor, servind totodată la consolidarea malului și pentru a preveni inundațiile; (p. ext.) stradă de-a lungul unui astfel de mal. 2. rampă de încărcare-descărcare a vagoanelor de cale ferată. (< fr. quai)

chéi (chéiuri), s. n. – Construcție în port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor; stradă de-a lungul unei asemenea construcții sau a unui rîu. Fr. quai.

CHEI ~uri n. 1) Construcție amenajată pe malul unei ape navigabile, servind la acostarea, încărcarea și descărcarea navelor și, totodată, la consolidarea malului. 2) Stradă de-a lungul unei asemenea construcții; splai. 3) Platformă construită special de-a lungul unei linii de cale ferată pentru a ușura încărcarea-descărcarea vagoanelor. [Monosilabic] /<fr. quai

Intrare: chei
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chei cheiul
plural cheiuri cheiurile
genitiv-dativ singular chei cheiului
plural cheiuri cheiurilor
vocativ singular
plural
cheu
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cheu cheul
plural cheuri cheurile
genitiv-dativ singular cheu cheului
plural cheuri cheurilor
vocativ singular
plural
Intrare: cheu
cheu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.