2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cherchelít, ~ă a [At: DUNĂREANU, CH. 72 / V: ~ce~, chirchi~ / Pl: ~iți, ~e / E: chercheli] (Ușor) amețit de băutură Si: (reg) chiarbuz.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. – V. chercheli.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. – V. chercheli.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Familiar) Ușor amețit de băutură; afumat. Au avut nenorocul să se prezinte lui Nicolaie Filipescu chercheliți, iar acesta i-a dat afară și a deschis ferestrele să iasă duhoarea de alcool. PAS, Z. II 220. Variantă: chirchilít, -ă (DUNĂREANU, CH. 72) adj.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Ușor amețit de băutură; afumat. – V. chercheli.

cherchelit a. amețit de vin. [Rostire populară din perpelit sau părpălit, pârlit pe d’asupra].

cherchelí vr [At: DUNĂREANU, CH. 65 / V: (îrg) chirchi~, chiurchiu~ / Pzi: ~lésc / E: nct] A se ameți de băutură.

chirchili v vz chercheli

chirchilít, ~ă a vz cherchelit

chiur, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Reg) Cherchelit.

CHERCHELÍ, cherchelesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se îmbăta (ușor); a se ameți. – Et. nec.

CHERCHELÍ, cherchelesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se îmbăta (ușor); a se ameți. – Et. nec.

CHERCHELÍ, cherchelesc, vb. IV. Refl. (Familiar) A se ameți de băutură, a se afuma. – Variantă: chirchilí (DUNĂREANU, CH. 65, CONTEMPORANUL, VII 148) vb. IV.

CHIRCHILÍ vb. IV v. chercheli.

CHIRCHILÍT, -Ă adj. v. cherchelit.

CHERCHELÍ, cherchelesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se ameți ușor de băutură; a se afuma. – Comp. magh. kérkedni.

A SE CHERCHELÍ mă ~ésc intranz. pop. A se îmbăta ușor; a se ameți; a se afuma; a se aghesmui. /cf. ung. kérkedni

A CHERCHELÍ ~ésc tranz. pop. A face să se cherchelească; a ameți; a afuma; a aghesmui. /cf. ung. kérkedni

cherchelésc (mă) v. refl. (cp. cu ung. kérkedni, kérködni, kérkelni, a se fuduli, și cu ngr. hirkilízo, cînt cucurigu). Fam. Mă amețesc, mă cam îmbăt. – Și chirchilesc, în nord și chĭurchĭulesc, în sud și chĭurchĭuluĭesc. V. pilesc 2 și călesc.

chirchilésc, V. cherchelesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!cherchelí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se chercheléște, imperf. 3 sg. se chercheleá; conj. prez. 3 să se chercheleáscă

cherchelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cherchelésc, imperf. 3 sg. chercheleá; conj. prez. 3 sg. și pl. chercheleáscă

arată toate definițiile

Intrare: cherchelit
cherchelit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cherchelit
  • cherchelitul
  • cherchelitu‑
  • chercheli
  • cherchelita
plural
  • chercheliți
  • chercheliții
  • cherchelite
  • cherchelitele
genitiv-dativ singular
  • cherchelit
  • cherchelitului
  • cherchelite
  • cherchelitei
plural
  • chercheliți
  • chercheliților
  • cherchelite
  • cherchelitelor
vocativ singular
plural
chirchilit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chirchilit
  • chirchilitul
  • chirchilitu‑
  • chirchili
  • chirchilita
plural
  • chirchiliți
  • chirchiliții
  • chirchilite
  • chirchilitele
genitiv-dativ singular
  • chirchilit
  • chirchilitului
  • chirchilite
  • chirchilitei
plural
  • chirchiliți
  • chirchiliților
  • chirchilite
  • chirchilitelor
vocativ singular
plural
Intrare: chercheli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chercheli
  • cherchelire
  • cherchelit
  • cherchelitu‑
  • cherchelind
  • cherchelindu‑
singular plural
  • cherchelește
  • chercheliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cherchelesc
(să)
  • cherchelesc
  • chercheleam
  • cherchelii
  • cherchelisem
a II-a (tu)
  • cherchelești
(să)
  • cherchelești
  • chercheleai
  • chercheliși
  • chercheliseși
a III-a (el, ea)
  • cherchelește
(să)
  • cherchelească
  • cherchelea
  • chercheli
  • cherchelise
plural I (noi)
  • cherchelim
(să)
  • cherchelim
  • chercheleam
  • cherchelirăm
  • chercheliserăm
  • cherchelisem
a II-a (voi)
  • chercheliți
(să)
  • chercheliți
  • chercheleați
  • cherchelirăți
  • chercheliserăți
  • chercheliseți
a III-a (ei, ele)
  • cherchelesc
(să)
  • cherchelească
  • chercheleau
  • chercheli
  • chercheliseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chirchili
  • chirchilire
  • chirchilit
  • chirchilitu‑
  • chirchilind
  • chirchilindu‑
singular plural
  • chirchilește
  • chirchiliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chirchilesc
(să)
  • chirchilesc
  • chirchileam
  • chirchilii
  • chirchilisem
a II-a (tu)
  • chirchilești
(să)
  • chirchilești
  • chirchileai
  • chirchiliși
  • chirchiliseși
a III-a (el, ea)
  • chirchilește
(să)
  • chirchilească
  • chirchilea
  • chirchili
  • chirchilise
plural I (noi)
  • chirchilim
(să)
  • chirchilim
  • chirchileam
  • chirchilirăm
  • chirchiliserăm
  • chirchilisem
a II-a (voi)
  • chirchiliți
(să)
  • chirchiliți
  • chirchileați
  • chirchilirăți
  • chirchiliserăți
  • chirchiliseți
a III-a (ei, ele)
  • chirchilesc
(să)
  • chirchilească
  • chirchileau
  • chirchili
  • chirchiliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cherchelit chirchilit

  • 1. familiar Care s-a îmbătat (ușor).
    exemple
    • Au avut nenorocul să se prezinte lui Nicolaie Filipescu chercheliți, iar acesta i-a dat afară și a deschis ferestrele să iasă duhoarea de alcool. PAS, Z. II 220.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi chercheli
    surse: DEX '98 DEX '09

chercheli chirchili

etimologie: