2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cheltuire sf [At: (a. 1813) ap. DA / Pl: ~ri / E: cheltui] 1 Folosire, întrebuințare de bani. 2 (Fig) Consumare Cf cheltui. 3 Vindere, desfacere (a unei mărfi).

CHELTUÍRE s. f. Acțiunea de a cheltui și rezultatul ei. – V. cheltui.

CHELTUÍRE s. f. Acțiunea de a cheltui și rezultatul ei. – V. cheltui.

CHELTUÍRE s. f. Acțiunea de a cheltui; (rar) folosire, întrebuințare de bani; (mai des fig.) consumare de timp, de energie, de putere etc.

CHELTUÍRE s. f. Acțiunea de a cheltui; întrebuințare de bani; fig. consumare de energie, de timp etc.

cheltuí [At: COD. VOR. 30/14 / V: (înv) chiel~, chil~ / Pzi: ~iésc și (Trs) ~ui / E: mg költeni] 1 vr A se risipi. 2-3 vt A da bani pentru a procura ceva sau spre a atinge un scop. 4 vt A cumpăra. 5 vt A suporta sumele de bani cerute de ceva. 6 vt A-și întrebuința banii sau averea spre a ajuta pe cineva. 7 vt (Pex) A da bani nechibzuit Si: a irosi, a prăpădi, a risipi. 8 vt (Cu complementele mâncare, băutură) A consuma. 9 vt (Trs; înv) A vinde. 10 (Îrg; irn) A mărita. 11-12 vtr A se face sau a avea cheltuieli (mari) cu ceva. 13 vr A se întrebuința bani mulți spre a ajunge ceva. 14 vs (Înv) A se întreține. 15 vt A consuma energie spre a ajunge la ceva. 16 vt A întrebuința timpul spre a ajunge la ceva. 17 vt A petrece (timpul, viața) cu ceva (sau cu cineva). 18 vt (D. bunuri materiale sau morale) A întrebuința. 19 vr (D. oameni) A se consuma fizic și intelectual.

CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. [Prez. ind. și: chéltui] – Din magh. költeni.

CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Din magh. költeni.

CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrebuința bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva; (cu sens peiorativ) a risipi, a irosi. Și-a cheltuit o bună parte din salariu.Cine trece, se oprește... Bea vin, punga-și cheltuiește. ALECSANDRI, P. P. 347. 2. Fig. (Cu privire la energie, putere, timp etc.) A întrebuința, a consuma, a folosi. Pentru a stabili normele alimentare, trebuie să știm cîtă energie cheltuiește organismul în 24 de ore.Stătuse noaptea pînă tîrziu ca să-și scoată timpul cheltuit cu garda. V. ROM. noiembrie 1953, 131. În anii 1902-1904 muncitorii au cheltuit multă energie în lupta pentru cucerirea comitetelor corporațiilor. IST. R.P.R. 456. ◊ Refl. pas. Expansiunea forțelor psihice, neputîndu-se cheltui în afară, se va concentra înăuntru. GHEREA, ST. CR. II 298. ♦ Refl. (Franțuzism, despre oameni) A-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice. Uite Spallazini cum se cheltuiește și se agită. CAMIL PETRESCU, T. II 191.

CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrebuința banii pentru a cumpăra sau a plăti ceva; (peior.) a risipi, a irosi banii. 2. Fig. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Magh. költeni.

A CHELTUÍ ~iésc tranz. 1) (bani) A folosi în calitate de contravaloare (pentru mărfuri, servicii prestate etc.). 2) (bani, avere) A folosi în mod nechibzuit; a risipi; a irosi. 3) (bunuri materiale) A întrebuința pentru a-și satisface cerințele proprii sau pentru a obține alte produse; a consuma. /<ung. költeni

A SE CHELTUÍ mă chéltui intranz. pop. A-și risipi forțele intelectuale sau fizice. /<ung. költeni

cheltuì v. 1. a întrebuința bani la ceva 2. fig. a risipi: nu vă cheltuiți puterile în zadar. [Ung. KÖLTENI].

cheltuĭésc v. tr. (ung. költeni). Daŭ banĭ pe ceva. Fig. Risipesc: a cheltuĭ puterea. Consum, întrebuințez: această fabrică cheltuĭește multă apă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cheltuíre s. f., g.-d. art. cheltuírii

cheltuíre s. f., g.-d. art. cheltuírii

cheltuí (a cheltui) vb., ind. prez. 1 sg. cheltuíesc / chéltui, imperf. 3 sg. cheltuiá; conj. prez. 3 să cheltuiáscă / să chéltuie

cheltuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cheltuiésc, imperf. 3 sg. cheltuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. cheltuiáscă

cheltui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cheltuiesc, conj. cheltuiască)

cheltuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

arată toate definițiile

Intrare: cheltuire
cheltuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cheltuire
  • cheltuirea
plural
  • cheltuiri
  • cheltuirile
genitiv-dativ singular
  • cheltuiri
  • cheltuirii
plural
  • cheltuiri
  • cheltuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cheltui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cheltui
  • cheltuire
  • cheltuit
  • cheltuitu‑
  • cheltuind
  • cheltuindu‑
singular plural
  • cheltuiește
  • cheltuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cheltuiesc
(să)
  • cheltuiesc
  • cheltuiam
  • cheltuii
  • cheltuisem
a II-a (tu)
  • cheltuiești
(să)
  • cheltuiești
  • cheltuiai
  • cheltuiși
  • cheltuiseși
a III-a (el, ea)
  • cheltuiește
(să)
  • cheltuiască
  • cheltuia
  • cheltui
  • cheltuise
plural I (noi)
  • cheltuim
(să)
  • cheltuim
  • cheltuiam
  • cheltuirăm
  • cheltuiserăm
  • cheltuisem
a II-a (voi)
  • cheltuiți
(să)
  • cheltuiți
  • cheltuiați
  • cheltuirăți
  • cheltuiserăți
  • cheltuiseți
a III-a (ei, ele)
  • cheltuiesc
(să)
  • cheltuiască
  • cheltuiau
  • cheltui
  • cheltuiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cheltui
  • cheltuire
  • cheltuit
  • cheltuitu‑
  • cheltuind
  • cheltuindu‑
singular plural
  • cheltuie
  • cheltuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cheltui
(să)
  • cheltui
  • cheltuiam
  • cheltuii
  • cheltuisem
a II-a (tu)
  • cheltui
(să)
  • cheltui
  • cheltuiai
  • cheltuiși
  • cheltuiseși
a III-a (el, ea)
  • cheltuie
(să)
  • cheltuie
  • cheltuia
  • cheltui
  • cheltuise
plural I (noi)
  • cheltuim
(să)
  • cheltuim
  • cheltuiam
  • cheltuirăm
  • cheltuiserăm
  • cheltuisem
a II-a (voi)
  • cheltuiți
(să)
  • cheltuiți
  • cheltuiați
  • cheltuirăți
  • cheltuiserăți
  • cheltuiseți
a III-a (ei, ele)
  • cheltuie
(să)
  • cheltuie
  • cheltuiau
  • cheltui
  • cheltuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cheltuire

  • 1. Acțiunea de a cheltui și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • vezi cheltui
    surse: DEX '98 DEX '09

cheltui

  • 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Și-a cheltuit o bună parte din salariu.
      surse: DLRLC
    • Cine trece, se oprește... Bea vin, punga-și cheltuiește. ALECSANDRI, P. P. 347.
      surse: DLRLC
    • 1.1. peiorativ A risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. A consuma, a folosi energie, timp etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Pentru a stabili normele alimentare, trebuie să știm câtă energie cheltuiește organismul în 24 de ore.
      surse: DLRLC
    • Stătuse noaptea pînă tîrziu ca să-și scoată timpul cheltuit cu garda. V. ROM. noiembrie 1953, 131.
      surse: DLRLC
    • În anii 1902-1904 muncitorii au cheltuit multă energie în lupta pentru cucerirea comitetelor corporațiilor. IST. R.P.R. 456.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Expansiunea forțelor psihice, neputîndu-se cheltui în afară, se va concentra înăuntru. GHEREA, ST. CR. II 298.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv franțuzism (Despre oameni) A-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Uite Spallazini cum se cheltuiește și se agită. CAMIL PETRESCU, T. II 191.
        surse: DLRLC

etimologie: