18 definiții pentru ceaun

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEAUN, ceaune, s. n. Vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un mâner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. ♦ Conținutul unui asemenea vas; cantitatea care încape într-un asemenea vas. [Pl. și: ceaunuri] – Din tăt. ca(h)un, ucr. ca(v)un.

CEAUN, ceaune, s. n. Vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un mâner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. ♦ Conținutul unui asemenea vas; cantitatea care încape într-un asemenea vas. [Pl. și: ceaunuri] – Din tăt. ca(h)un, ucr. ca(v)un.

ceaun sn [At: ALECSANDRI, P. III, 90 / P: cea-un / V: ceaon, ceon / Pl: ~e / E: tc ça(b)un] 1 Vas emisferic de fontă, cu două toarte unite printr-un mâner, în care țăranii (păstorii) fac mămăligă, sau alte mâncăruri, punând-o la foc pe pirostrii sau în crăcană. 2 Conținut al unui ceaun (1). 3 Vasul împreună cu conținutul. 4 Vas mare în care la stână se fierb laptele, seul etc. Si: tuci, cazan, pârnaie, arămie, brăcaci. 5 Conținut al unui ceaun (4). 6 Vasul împreună cu conținutul. 7 Vas în care erau puși banii îngropați. 8 Conținut al unui ceaun (7). 9 Vasul împreună cu conținutul. 10 (Zid; îf ceaon) Cumpănă orizontală, care seamănă cu un ceaun (1) răsturnat. 11 Dans țărănesc nedefinit mai îndeaproape. 12 Melodie după care se execută ceaunul (11).

CEAUN, ceaune, s. n. Căldare mică de tuci, cu toartă, cu fundul rotund, în care se fierbe apa, laptele, mămăliga etc. Cînd se așezau subt frasini, la vremea prînzișorului, și aprindeau focul pentru ceaun, bătrînele vorbeau de toate cu mare spor. SADOVEANU, M. C. 185. Agripina pusese ceaunul de mămăligă. Era aproape de miezul zilei. GALACTION, O. I 159. Vro doi romîni... Încungiură ceaunul ce fierbe fumegos Pe foc. ALECSANDRI, P. A. 129. Am o vacă, neagră și, cînd fată, toți copiii aleargă (Ceaunul). ȘEZ. I 195. ◊ (În comparații) Se pomeni cu cei doi arapi... negri ca fundul ceaunului. ISPIRESCU, L. 107. ♦ Conținutul unui asemenea vas.

CEAUN, ceaune, s. n. Căldare (mică) de tuci, cu fundul rotund, în care se fierbe de obicei mămăliga. ♦ Conținutul unui asemenea vas. – Tătar ča(h)un (ucr. ča(v)un).

CEAUN ~e n. 1) Vas (din fontă) în formă emisferică, prevăzut cu două torți, în care se pregătesc bucate. ~ pentru mămăligă. 2) Conținut al unui asemenea vas. Un ~ de sarmale.Negru ca ~ul (sau negru ca fundul ~ului) expresie folosită pentru a reda nuanța cea mai închisă de negru. [Sil. cea-un] /<tăt. ța(h)un

ceaun n. 1. căldare de tuciu pentru facerea mămăligei: luase ceaunul de pe foc să mestece mămăliga CR.; 2. cumpăna orizontală a zidarului. [Turc. ČUYEN, tuciu].

ceaún n., pl. e (rut. čaun, čahun, čavun, ceaun, d. tăt. ča[h]un; rus. čugún, fontă, tucĭ). Vas de fontă în care se face mămăligă. Cumpăna orizontală a zidaruluĭ. – În Munt. și ceaon (pl. oane) și tucĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CEAUN s. (pop.) tuci. (Un ~ de mămăligă.)

CEAUN s. (pop.) tuci. (Un ~ de mămăligă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ceaun (ceaune),s. n. 1. Căldare de fier, oală mare. – 2. Nivel, instrument de zidar. Tăt. čahun „ceaun” (Gaster, ZRPh., V, 169; Șeineanu, II, 125; Weigand, Jb., XVI, 222; DAR); cf. tc. çuyen „fontă, tuci”, rut. ča(v)un „ceaun”. – Der. ce(a)unar, s. m. (cioban care se îngrijește de fiertul laptelui). – Din. rom. provine mag. szaun, la ungurii din Mold. (Treml, Magyar Nyelvőr, XXVII, 173).

Intrare: ceaun
ceaun1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceaun
  • ceaunul
  • ceaunu‑
plural
  • ceaune
  • ceaunele
genitiv-dativ singular
  • ceaun
  • ceaunului
plural
  • ceaune
  • ceaunelor
vocativ singular
plural
ceaun2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceaun
  • ceaunul
  • ceaunu‑
plural
  • ceaunuri
  • ceaunurile
genitiv-dativ singular
  • ceaun
  • ceaunului
plural
  • ceaunuri
  • ceaunurilor
vocativ singular
plural
ceon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ceaon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ceaun, ceaunesubstantiv neutru

  • 1. Vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un mâner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tuci diminutive: ceaunaș
    • format_quote Cînd se așezau subt frasini, la vremea prînzișorului, și aprindeau focul pentru ceaun, bătrînele vorbeau de toate cu mare spor. SADOVEANU, M. C. 185. DLRLC
    • format_quote Agripina pusese ceaunul de mămăligă. Era aproape de miezul zilei. GALACTION, O. I 159. DLRLC
    • format_quote Vro doi romîni... Încungiură ceaunul ce fierbe fumegos Pe foc. ALECSANDRI, P. A. 129. DLRLC
    • format_quote Am o vacă, neagră și, cînd fată, toți copiii aleargă (Ceaunul). ȘEZ. I 195. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ Se pomeni cu cei doi arapi... negri ca fundul ceaunului. ISPIRESCU, L. 107. DLRLC
    • 1.1. Conținutul unui asemenea vas; cantitatea care încape într-un asemenea vas. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.