17 definiții pentru tuci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUCI, (2) tuciuri, s. n. 1. Fontă. 2. Ceaun, vas (de fontă). – Din tc. tuç (lit. tunç).

tuci sn [At: MARCOVICI, C. 134/16 / V: (reg) tiu~ / Pl: (4-7) ~uri / E: tc tuç] 1 (Îrg) Bronz (1). 2 (Îrg) Clopot (de bronz). 3 Fontă. 4 (Reg) Ceaun (1). 5 (Reg; pex) Vas de fontă. 6 (Reg) Bârsa plugului. 7 (Reg) Parte a morii nedefinită mai îndeaproape.

TÚCI, (2) tuciuri, s. n. 1. Fontă. 2. Ceaun, vas (de fontă). – Din tc. tuç (lit. tunç).

TÚCI, (2) tuciuri, s. n. 1. Fontă. În soba de tuci duduia focul. REBREANU, R. I 243. Cuțitul... poate să fie făcut și din tuci, însă cu tăișul oțelit. PAMFILE, A. R. 42. 2. Ceaun. Tuci de mămăligă.Dintr-un tuci arid și hîd, Sub capac au prins să sară Floricele care rîd, Cocoșei de foc și pară. D. BOTEZ, F. S. 42.

TUCI ~uri n. pop. 1) Aliaj de fier, carbon și alte elemente, care se produce în furnale; fontă; schijă. 2) Ceaun (sau alt recipient) din fontă. [Monosilabic] /<turc. tuç

tucĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] tuç, tuc, bronz; ngr. túdzi [scris tútzi], bg. sîrb. tuč). Schijă, fontă, aliaj de fer cu cărbune. Munt. Ceaun (Iov. 94).

tuciu n. 1. fier combinat cu carbon; 2. vas de tuciu (numit obișnuit ceaun). [Turc. TUČ, bronz].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tuci s. n., (vase) pl. tuciuri

tuci s. n., (vase de fontă) pl. túciuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TUCI s. fontă, (prin Ban.) bădic, (Mold.) schijă. (Un tub de ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

túci (-iuri), s. n.1. Fontă. – 2. Ceaun, oală, tingire. – Mr., megl. tuci. Tc. tuç, din per. tuč „bronz” (Șeineanu, II, 385; Lokotsch 2098), cf. ngr. τούτσι, alb., bg., sb. tuč.Der. tuciuriu, adj. (negru, brunet, oacheș; cenușiu, cafeniu).

Intrare: tuci
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuci
  • tuciul
  • tuciu‑
plural
  • tuciuri
  • tuciurile
genitiv-dativ singular
  • tuci
  • tuciului
plural
  • tuciuri
  • tuciurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tuci, tuciurisubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Fontă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fontă
    • format_quote În soba de tuci duduia focul. REBREANU, R. I 243. DLRLC
    • format_quote Cuțitul... poate să fie făcut și din tuci, însă cu tăișul oțelit. PAMFILE, A. R. 42. DLRLC
  • 2. Ceaun, vas (de fontă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ceaun vas
    • format_quote Tuci de mămăligă. DLRLC
    • format_quote Dintr-un tuci arid și hîd, Sub capac au prins să sară Floricele care rîd, Cocoșei de foc și pară. D. BOTEZ, F. S. 42. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.