2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

casat2, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: casa] 1 (Jur) Anulat. 2 (D. o mașină, un aparat uzat etc.) Scos din folosință.

casát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: casa] 1-2 Casare (1-2).

casa [At: MARIAN, Î. 244 / Pzi: ~sez / E: fr casser] 1 vt A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2 vt A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice Si: a lichida. 3 vt (Rar) A sparge. 4 vt (Buc; Trs; pex) A desființa. 5-6 vtr (Buc; Trs; pex) A (se) scoate din uz. corectată

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt rentabile; a lichida. 3. (Rar) A sparge. – Din fr. casser.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida. 3. (Rar) A sparge. – Din fr. casser.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. A anula o sentință judecătorească, a admite recursul făcut împotriva ei. Tribunalul suprem a casat sentința dată de tribunalul raional.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. A anula o hotărâre judecătorească. – Fr. casser.

CASÁ vb. I. tr. 1. A anula, în urma unui apel sau a unui recurs, o sentință judecătorească. 2. (Rar) A sparge. ♦ A scoate din serviciu, a reforma (o mașină, un aparat uzat etc.). [< fr. casser].

CASÁ vb. I. tr. 1. a anula, în urma unui recurs, o hotărâre judecătorească. 2. (rar) a sparge. 3. a scoate din uz și din inventar, a reforma (o mașină, un aparat etc.). II. refl. (despre vin) a-și pierde culoarea naturală în contact cu aerul. (< fr. casser)

A CASÁ ~éz tranz. 1) (sentințe ale unei instanțe judecătorești inferioare) A anula în urma unui recurs sau a unui apel. 2) (lucruri vechi, mașini, aparate deteriorate etc.) A scoate din uz; a da la reformă; a reforma. 3) rar (obiecte fragile) A face să-și piardă integritatea (prin ciocnire, lovire, apăsare etc.). /<fr. casser

casà v. 1. a anula: a casa o judecată, un concurs; 2. a priva de un grad, a destitui: a casa un ofițer (=fr. casser).

*caséz v. tr. (fr. casser, a sfărama, a strica, lat. quassare, a zgudui mult, d. quatere, quassum, a zgudui. V. scot, scutur, discut). Anulez: a casa o sentență, un examin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

casá (a ~) vb., ind. prez. 3 caseáză

casá vb., ind. prez. 1 sg. caséz, 3 sg. și pl. caseáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CASÁ vb. v. fărâma, sfărâma, sparge, zdrobi.

casa vb. v. FĂRÎMA. SFĂRÎMA. ZDROBI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

casá (caséz, casát), vb. – A anula. Fr. casser.Der. casant, adj.; casație, s. f. (Arg., minunat, de calitatea întîi).

Intrare: casat
casat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casat
  • casatul
  • casatu‑
  • casa
  • casata
plural
  • casați
  • casații
  • casate
  • casatele
genitiv-dativ singular
  • casat
  • casatului
  • casate
  • casatei
plural
  • casați
  • casaților
  • casate
  • casatelor
vocativ singular
plural
Intrare: casa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • casa
  • casare
  • casat
  • casatu‑
  • casând
  • casându‑
singular plural
  • casea
  • casați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • casez
(să)
  • casez
  • casam
  • casai
  • casasem
a II-a (tu)
  • casezi
(să)
  • casezi
  • casai
  • casași
  • casaseși
a III-a (el, ea)
  • casea
(să)
  • caseze
  • casa
  • casă
  • casase
plural I (noi)
  • casăm
(să)
  • casăm
  • casam
  • casarăm
  • casaserăm
  • casasem
a II-a (voi)
  • casați
(să)
  • casați
  • casați
  • casarăți
  • casaserăți
  • casaseți
a III-a (ei, ele)
  • casea
(să)
  • caseze
  • casau
  • casa
  • casaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

casa

  • 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Tribunalul suprem a casat sentința dată de tribunalul raional.
      surse: DLRLC
  • 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt rentabile.
    surse: DEX '09 DN sinonime: lichida reforma
  • surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 4. reflexiv (Despre vin) A-și pierde culoarea naturală în contact cu aerul.
    surse: MDN '00

etimologie: