2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

carbonizat2, ~ă a [At: BACOVIA, O. 25 / Pl: ~ați, ~e / E: carboniza] 1 (D. cărbuni) Descompus termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen. 2 (D. lemne) Prefăcut în cărbune (prin ardere incompletă). 3 (D. alte substanțe organice) Descompus prin ardere. 4 (Fig) Nimicit. 5 (Fig) Înnegrit.

carbonizát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: carboniza] 1-3 Carbonizare (1-3).

CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser.

CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser.

carboniza vtr [At: DA / Pzi: ~zez / E: fr carboniser] 1-2 (D. cărbuni) A (se) descompune termic în absența oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen. 3-4 (D. lemne) A (se) preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer. 5-6 (D. alte materii organice) A (se) descompune (prin ardere).

CARBONIZÁ, carbonizez, vb. I. Refl. A se preface în cărbuni (prin ardere). Lemnul s-a carbonizat.În mirosul de rășină și de carne carbonizată... păstorii începură să adune vitele. BOGZA, C. O. 36.

CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere); (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Fr. carboniser.

CARBONIZÁ vb. I. refl. A se preface în cărbuni (prin ardere); a se face scrum. [< fr. carboniser].

CARBONIZÁ vb. refl. 1. (despre cărbuni) a se descompune termic în absența oxigenului din aer. 2. (despre lemne) a se transforma în cărbuni (prin ardere); (despre substanțe organice) a se face scrum. (< fr. carboniser)

A CARBONIZÁ ~éz tranz. A face să se carbonizeze. /<fr. carboniser

A SE CARBONIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre substanțe) A se transforma în carbon. 2) (despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere). 3) (despre materii organice) A se descompune sub acțiunea unei surse puternice de căldură. /<fr. carboniser

*carbonizéz v. tr. (fr. carboniser). Prefac în cărbune saŭ în scrum.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carbonizá (a ~) vb., ind. prez. 3 carbonizeáză

carbonizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carbonizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARBONIZÁ vb. (rar) a (se) tăciuna.

Intrare: carbonizat
carbonizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carbonizat
  • carbonizatul
  • carbonizatu‑
  • carboniza
  • carbonizata
plural
  • carbonizați
  • carbonizații
  • carbonizate
  • carbonizatele
genitiv-dativ singular
  • carbonizat
  • carbonizatului
  • carbonizate
  • carbonizatei
plural
  • carbonizați
  • carbonizaților
  • carbonizate
  • carbonizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: carboniza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • carboniza
  • carbonizare
  • carbonizat
  • carbonizatu‑
  • carbonizând
  • carbonizându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • carbonizea
(să)
  • carbonizeze
  • carboniza
  • carboniză
  • carbonizase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • carbonizea
(să)
  • carbonizeze
  • carbonizau
  • carboniza
  • carbonizaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

carboniza

  • 1. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: tăciuna attach_file 2 exemple
    exemple
    • Lemnul s-a carbonizat.
      surse: DLRLC
    • În mirosul de rășină și de carne carbonizată... păstorii începură să adune vitele. BOGZA, C. O. 36.
      surse: DLRLC

etimologie: