4 intrări

Articole pe această temă:

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAPCÁNĂ, capcane, s. f. (Adesea fig.) Dispozitiv pentru prinderea unor animale; cursă2. – Din tc. kapkan.

capca sf [At: DOSOFTEI, PS. 78 / V: căp~[1] / Pl: ~ne / E: tc kapkan] (Afg) Dispozitiv pentru prinderea unor animale Si: cursă.

  1. Varianta căpca nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

CAPCÁNĂ, capcane, s. f. (Adesea fig.) Dispozitiv pentru prinderea unor animale; cursă. – Din tc. kapkan.

CAPCÁNĂ, capcane, s. f. Dispozitiv pentru prinderea unor animale; cursă. Ha, ha! Capcana! Lucrează capcanele! Altă dată să nu-ți mai paști vitele prin semănături. DAVIDOGLU, O. 63. În ciur băga păsărelele care cădeau în capcana meșteșugită. PAS, Z. I 209. Clamp! Capcana... se închise și prinse laba lupului ca într-un clește. ȘEZ. III 113. ◊ Fig. Vere Ghiță, te-ai prins singur în capcană. ALECSANDRI, T. 203. – Variantă: căpcánă (DAVILA, V. V. 162) s. f.

CAPCÁNĂ, capcane, s. f. Dispozitiv pentru prinderea unor animale; cursă. – Tc. kapkan.

CAPCÁNĂ ~e f. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea unor animale și păsări; cursă. ~ de lupi. ~ de șoareci.A cădea în ~ a intra într-o încurcătură grea. /<turc. kapkan

CAPCANĂ s.f. (Mold.) Cursă. Picioarele să-mi scoți din căpcană. DOSOFTEI, PS. Etimologie: tăt. kapkan. Cf. clucsă, măiestrie, p r u g l ă, s î l ț ă, z ă b r o a n ă.

capcánă f., pl. e (lat. turc. kapkan, id. d. kapmak, a apuca, a răpi; rut. rus. kapkán, ung. kaptány. V. capac). Est. Cursă, aparat de prins animale, maĭ ales șoarici. A cădea în capcană, a cădea prins. V. cursă, prinzătoare.

AUTOMOBÍL, -Ă, automobili, -e, s. n., adj. 1. S. n. Vehicul cu patru (rar trei, șase) roți pneumatice, mișcat de un motor cu explozie internă, cu aburi, cu electricitate sau aer comprimat; auto3. ◊ Automobil-capcană = automobil cu material exploziv la bord, folosit în atentate teroriste. 2. Adj. (Despre vehicule) Care se mișcă cu ajutorul unui motor propriu. [Pr.: a-u-] – Din fr. automobile.

COLÉT1, colete, s. n. Pachet relativ mic, expediat de obicei prin poștă. ◊ Colet-capcană = colet conținând o bombă. – Din fr. colis (după pachet).

MAȘÍNĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, mașinărie. ◊ Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. ◊ Compus: mașină-capcană = mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste. 4. Sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.

meși2 sf vz mașină

mești sf vz meșină1

moși sf vz mașină

CĂPCÁNĂ s. f. v. capcană.

automobílcapcánă s. n. Automobil abandonat în locuri publice pentru a declanșa explozii datorită bombelor plasate la bord ◊ „În semn de protest împotriva exploziei de luni dimineața a unui automobilcapcană care a provocat moartea a 16 persoane și rănirea altor 100, în sectorul de vest al Beirutului a avut loc marți o grevă generală.” Sc. 7 XII 83 p. 7. ◊ „Un automobil-capcană a explodat în apropierea clădirii consulatului Turciei din Melbourne [...]” I.B. 24 XI 86 p. 8. ◊ Automobil-capcană la Beirut” R.l. 28 I 90 p. 4; v. și Pri. 22/96 p. 47 (din automobil + capcană; cf. fr. automobile-piegée)[1]

  1. Cred că formele fără cratimă sunt incorecte (nerecomandate). — gall

mașínă-capcánă s. f. Mașină încărcată cu un exploziv care, de obicei, este acționat prin telecomandă sau printr-un ceas special ◊ „O mașină-capcană a explodat sâmbătă la New Delhi, producând moartea a 8 persoane.” R.l. 13 IX 93 p. 8. ◊ „Președintele Macedoniei a fost grav rănit ieri, la Skopje, de explozia unei mașini-capcană care a sărit în aer.” Ev.z. 4 X 95 p. 5; v. și R.lit. 29/94 p. 24 (din mașină + capcană, după fr. voiture-piégée; DMC 1969)

căpcană f. Mold. cursă: în arta de căpcane ești meșter cu ispitá AL. [Turc. KAPKAN].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

capcánă s. f., g.-d. art. capcánei; pl. capcáne

capcánă s. f., g.-d. art. capcánei; pl. capcáne

arată toate definițiile

Intrare: capcană
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capca
  • capcana
plural
  • capcane
  • capcanele
genitiv-dativ singular
  • capcane
  • capcanei
plural
  • capcane
  • capcanelor
vocativ singular
plural
căpcană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpca
  • căpcana
plural
  • căpcane
  • căpcanele
genitiv-dativ singular
  • căpcane
  • căpcanei
plural
  • căpcane
  • căpcanelor
vocativ singular
plural
Intrare: automobil-capcană
automobil-capcană substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • automobil-capca
  • automobilul-capca
plural
  • automobile-capca
  • automobilele-capca
genitiv-dativ singular
  • automobil-capca
  • automobilului-capca
plural
  • automobile-capca
  • automobilelor-capca
vocativ singular
plural
Intrare: colet-capcană
colet-capcană substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet-capca
  • coletul-capca
plural
  • colete-capca
  • coletele-capca
genitiv-dativ singular
  • colet-capca
  • coletului-capca
plural
  • colete-capca
  • coletelor-capca
vocativ singular
plural
Intrare: mașină-capcană
mașină-capcană substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașină-capca
  • mașina-capca
plural
  • mașini-capca
  • mașinile-capca
genitiv-dativ singular
  • mașini-capca
  • mașinii-capca
plural
  • mașini-capca
  • mașinilor-capca
vocativ singular
plural

capcană căpcană

  • 1. adesea figurat Dispozitiv pentru prinderea unor animale; cursă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cursă (capcană) 4 exemple
    exemple
    • Ha, ha! Capcana! Lucrează capcanele! Altă dată să nu-ți mai paști vitele prin semănături. DAVIDOGLU, O. 63.
      surse: DLRLC
    • În ciur băga păsărelele care cădeau în capcana meșteșugită. PAS, Z. I 209.
      surse: DLRLC
    • Clamp! Capcana... se închise și prinse laba lupului ca într-un clește. ȘEZ. III 113.
      surse: DLRLC
    • figurat Vere Ghiță, te-ai prins singur în capcană. ALECSANDRI, T. 203.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A cădea în capcană = a intra într-o încurcătură grea.
      surse: NODEX

etimologie:

automobil-capcană

  • 1. Automobil cu material exploziv la bord, folosit în atentate teroriste.
    surse: DEX '09

etimologie:

mașină-capcană

  • 1. Mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste.
    surse: DEX '09

etimologie: