2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cantonare sf [At: DA ms / Pl: ~nări / E: cantona] 1 Instalare pentru un timp oarecare într-un cantonament (2). 2 Rămânere pe loc. 3 Limitare.

CANTONARE s.f. Acțiunea de a cantona și rezultatul ei. [< cantona].

CANTONA, cantonez, vb. I. Intranz. și refl. 1. A (se) instala pentru un timp oarecare într-un cantonament. 2. A rămâne pe loc. 3. Refl. (Fig.) A se limita. – Din fr. cantonner.

cantona vir [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 162, 6 / 5 / Pzi: ~nez / E: fr cantonner] 1 A se instala, pentru un timp oarecare, într-un cantonament (2). 2 A rămâne pe loc. 3 (Fig) A se limita.

CANTONA, cantonez, vb. I. Intranz. 1. A se instala pentru un timp oarecare într-un cantonament. 2. A rămâne pe loc. 3. Refl. (Fig.) A se limita. – Din fr. cantonner.

CANTONA, cantonez, vb. I. Intranz. (Despre: trupele în trecere printr-o localitate) A se opri și a se instala pentru un timp oarecare în casele locuitorilor. – Trupele au cantonat în sat.

CANTONA, cantonez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare în trecere) A se opri și a se instala pentru un timp oarecare în casele locuitorilor. – Fr. cantonner.

CANTONA vb. I. intr., tr. (Despre trupe) A (se) instala vremelnic în casele locuitorilor. [< fr. cantonner].

CANTONA vb. I. intr., tr. (despre trupe) a (se) instala vremelnic într-un cantonament. II. refl. (fig.) a se stabili, a se limita (rigid, mecanic). (< fr. cantonner)

A CANTONA ~ez 1. intranz. (despre militari) A se stabili într-un cantonament. 2. tranz. (militari) A instala temporar într-o localitate; a caza; a încartirui. /<fr. cantonner

cantonà v. 1. a distribui trupe în mai multe sate; 2. fig. a separa în pozițiuni izolate; 3. a se retrage într’un canton spre siguranță, a se izola.

*cantonéz v. tr. (fr. cantonner; it. accantonare). Așez în cantonamente. V. intr. Mă așez (poposesc) în cantonamente. V. bivuachez, tăbărăsc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cantonare s. f., g.-d., art. cantonării; pl. cantonări

cantona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. cantonez, 3 cantonea; conj. prez. 1 sg. să cantonez, 3 să cantoneze

cantona (a ~) vb., ind. prez. 3 cantonea

cantona vb., ind. prez. 1 sg. cantonez, 3 sg. și pl. cantonea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CANTONA vb. (MIL.) (înv.) a tăbărî. (Trupele au ~ într-o comună.)

CANTONA vb. (MIL.) (înv.) a tăbărî. (Trupele au ~ într-o comună.)

Intrare: cantonare
cantonare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cantonare
  • cantonarea
plural
  • cantonări
  • cantonările
genitiv-dativ singular
  • cantonări
  • cantonării
plural
  • cantonări
  • cantonărilor
vocativ singular
plural
Intrare: cantona
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cantona
  • cantonare
  • cantonat
  • cantonatu‑
  • cantonând
  • cantonându‑
singular plural
  • cantonea
  • cantonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cantonez
(să)
  • cantonez
  • cantonam
  • cantonai
  • cantonasem
a II-a (tu)
  • cantonezi
(să)
  • cantonezi
  • cantonai
  • cantonași
  • cantonaseși
a III-a (el, ea)
  • cantonea
(să)
  • cantoneze
  • cantona
  • cantonă
  • cantonase
plural I (noi)
  • cantonăm
(să)
  • cantonăm
  • cantonam
  • cantonarăm
  • cantonaserăm
  • cantonasem
a II-a (voi)
  • cantonați
(să)
  • cantonați
  • cantonați
  • cantonarăți
  • cantonaserăți
  • cantonaseți
a III-a (ei, ele)
  • cantonea
(să)
  • cantoneze
  • cantonau
  • cantona
  • cantonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cantonare, cantonărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a cantona și rezultatul ei. DN
etimologie:
  • cantona DN

cantona, cantonezverb

  • 1. A (se) instala pentru un timp oarecare într-un cantonament. DEX '09 MDN '00
    sinonime: tăbărî
    • format_quote Trupele au cantonat în sat. DLRLC
    • diferențiere A se opri și a se instala pentru un timp oarecare în casele locuitorilor. DLRLC DN
  • 2. A rămâne pe loc. DEX '09 DEX '98
  • 3. reflexiv figurat A se limita. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.