14 definiții pentru limita

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIMITA, limitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare.

LIMITA, limitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare.

limita [At: BARIȚIU, P. A. I, 427 / Pzi: ~tez / E: fr limiter, lat limitare] 1 vt A stabili granițele unei țări, ale unei proprietăți, ale unui teren etc. Si: a circumscrie, a delimita, a demarca, a marca, a mărgini, (înv) a hotărnici, a semna. 2 vt (Pex) A forma marginea unei suprafețe, a unui lucru Si: a delimita, a mărgini, a străjui, a țărmuri. 3 vr (Rar) A se învecina. 4 vr (Rar) A se mărgini. 5 vt (Udp „la”) A reduce. 6 vt (Udp „la”) A menține într-un spațiu determinat sau controlat Si: a mărgini (4).

LIMITA, limitez, vb. I. Tranz. A fixa între anumite limite sau granițe, a mărgini, a restrînge, a îngrădi. Ascuțirea crescîndă a contradicțiilor capitalismului în faza imperialistă, ascuțirea contradicției dintre forțele de producție și relațiile de producție limitează din ce în ce mai mult creșterea productivității muncii în societatea capitalistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60. M-am învățat de mult să-mi limitez dorințele. C. PETRESCU, C. V. 375.

LIMITA vb. I. tr., refl. A (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrînge. [< fr. limiter, it., lat. limitare].

LIMITA vb. tr., refl. 1. a (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. 2. a menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite. (< fr. limiter, lat. limitare)

A LIMITA ~ez tranz. A readuce la anumite limite; a restrânge; a delimita. ~ puterea cuiva. ~ un buget. /<fr. limiter, lat. limitare

A SE LIMITA mă ~ez intranz. A-și impune anumite limite; a se mărgini. /<fr. limiter, lat. limitare

*limitéz v. tr. (lat. limito, -áre). Hotărăsc, fixez hotarele unuĭ teritoriŭ. Fig. Restrîng, fixez punctu pînă unde poate merge o acțiune: a limita puterile, autorizațiunea cuĭva, cheltuĭelile. V. refl. Mă mărginesc, îs vecin: moșia luĭ se limitează cu a ta.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

limita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. limitez, 3 limitea; conj. prez. 1 sg. să limitez, 3 să limiteze

limita (a ~) vb., ind. prez. 3 limitea

limita vb., ind. prez. 1 sg. limitez, 3 sg. și pl. limitea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LIMITA vb. 1. v. delimita. 2. v. mărgini. 3. v. localiza. 4. v. restrânge. 5. v. restrânge. 6. v. reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (fig.) a îngrădi. (A ~ drepturile cuiva.)

LIMITA vb. 1. a circumscrie, a delimita, a demarca, a hotărnici, a marca, a mărgini, (înv.) a hotărî, a semna. 2. a delimita, a mărgini, a străjui, a țărmuri. (Stîlpii de telegraf ~ șoseaua.) 3. a se mărgini, a se mulțumi, a se reduce, a se restrînge, a se rezuma. (Totul s-a ~ la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a restrînge. (A ~ tema lucrării la...) 5. a se mărgini, a se reduce, a se rezuma, a sta, (rar) a se încheia. (Importanța lucrării nu se ~ doar la...) 6. a mărgini, a restrînge, (fig.) a îngrădi.

Intrare: limita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • limita
  • limitare
  • limitat
  • limitatu‑
  • limitând
  • limitându‑
singular plural
  • limitea
  • limitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • limitez
(să)
  • limitez
  • limitam
  • limitai
  • limitasem
a II-a (tu)
  • limitezi
(să)
  • limitezi
  • limitai
  • limitași
  • limitaseși
a III-a (el, ea)
  • limitea
(să)
  • limiteze
  • limita
  • limită
  • limitase
plural I (noi)
  • limităm
(să)
  • limităm
  • limitam
  • limitarăm
  • limitaserăm
  • limitasem
a II-a (voi)
  • limitați
(să)
  • limitați
  • limitați
  • limitarăți
  • limitaserăți
  • limitaseți
a III-a (ei, ele)
  • limitea
(să)
  • limiteze
  • limitau
  • limita
  • limitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

limita, limitezverb

  • 1. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ascuțirea crescîndă a contradicțiilor capitalismului în faza imperialistă, ascuțirea contradicției dintre forțele de producție și relațiile de producție limitează din ce în ce mai mult creșterea productivității muncii în societatea capitalistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60. DLRLC
    • format_quote M-am învățat de mult să-mi limitez dorințele. C. PETRESCU, C. V. 375. DLRLC
  • 2. A menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.