2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cătănesc, ~ească [At: GHICA, A. 310 / V: (reg) ~tun~, (reg) cotun~ / Pl: ~ești / E: cătană + -esc] (Reg) 1-4 a Ostășesc (1-4). 5 sf Joc cu lăutari nedefinit mai îndeaproape.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Reg.) Soldățesc, ostășesc. – Cătană + suf. -esc.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Reg.) Soldățesc, ostășesc. – Cătană + suf. -esc.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Regional) De cătană, care se referă la catane; ostășesc, soldățesc.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Reg.) Soldățesc, ostășesc. – Din cătană + suf. -esc.

cătănesc a. de catană: cântece cătănești.

2) cătănésc v. intr. Vechĭ. Azĭ Fam. Sînt catană: treĭ anĭ am cătănit. V. tr. Fac soldat.

1) cătănésc, -eáscă adj. Vechĭ. Azĭ fam. De catană, soldățesc.

cătăní [At: (a. 1767) IORGA, S. D. XII / V: ~tuní / Pzi: ~nésc / E: cătană] (Reg) 1 vi A face serviciul militar. 2 vt A lua în armată Si: a încorpora, a înrola. 3 vr A intra în armată. 4 vr (Fig) A se îmbăta.

CĂTĂNÍ, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a încorpora, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană.

CĂTĂNÍ, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a încorpora, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană.

CĂTĂNÍ, cătănesc, vb. IV. (Regional) 1. Intranz A face serviciul militar, a face armata, a fi soldat. (Glumeț) Cătănire-aș, cătăni, Numai pușca de n-ar fi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303. 2. Tranz. A lua în armată, a înrola. Foicica de bujori, Vai de mama cu feciori! Necăjește pînă-i crește, împăratu-i cătănește. BIBICESCU, P. P. 124.

CĂTĂNÍ, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană.

A CĂTĂNÍ ~ésc pop. 1. intranz. A face serviciul militar; a face cătănie. 2. tranz. A înscrie în efectivul armatei. /Din cătană

cătănì v. Tr. 1. a înrola într’un regiment: cari cătănesc feciorii POP.; 2. a servi ca cătană: de când badea cătănește POP.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cătănésc (reg.) adj. m., f. cătăneáscă; pl. m. și f. cătănéști

cătănésc adj. m., f. cătăneáscă; pl. m. și f. cătănéști

cătăní (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cătănésc, imperf. 3 sg. cătăneá; conj. prez. 3 să cătăneáscă

cătăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cătănésc, imperf. 3 sg. cătăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. cătăneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂTĂNÉSC adj. v. cazon, militar, milităresc, ostășesc, soldățesc.

cătănesc adj. v. CAZON. MILITAR. MILITĂRESC. OSTĂȘESC. SOLDĂȚESC.

CĂTĂNÍ vb. v. încorpora, înrola, recruta.

arată toate definițiile

Intrare: cătănesc
cătănesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătănesc
  • cătănescul
  • cătănescu‑
  • cătănească
  • cătăneasca
plural
  • cătănești
  • cătăneștii
  • cătănești
  • cătăneștile
genitiv-dativ singular
  • cătănesc
  • cătănescului
  • cătănești
  • cătăneștii
plural
  • cătănești
  • cătăneștilor
  • cătănești
  • cătăneștilor
vocativ singular
plural
Intrare: cătăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cătăni
  • cătănire
  • cătănit
  • cătănitu‑
  • cătănind
  • cătănindu‑
singular plural
  • cătănește
  • cătăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cătănesc
(să)
  • cătănesc
  • cătăneam
  • cătănii
  • cătănisem
a II-a (tu)
  • cătănești
(să)
  • cătănești
  • cătăneai
  • cătăniși
  • cătăniseși
a III-a (el, ea)
  • cătănește
(să)
  • cătănească
  • cătănea
  • cătăni
  • cătănise
plural I (noi)
  • cătănim
(să)
  • cătănim
  • cătăneam
  • cătănirăm
  • cătăniserăm
  • cătănisem
a II-a (voi)
  • cătăniți
(să)
  • cătăniți
  • cătăneați
  • cătănirăți
  • cătăniserăți
  • cătăniseți
a III-a (ei, ele)
  • cătănesc
(să)
  • cătănească
  • cătăneau
  • cătăni
  • cătăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cătănesc

etimologie:

  • Cătană + sufix -esc.
    surse: DEX '98 DEX '09

cătăni regional

  • 1. intranzitiv A face serviciul militar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • glumeț Cătănire-aș, cătăni, Numai pușca de n-ar fi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303.
  • 2. tranzitiv A lua în armată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: recruta încorpora înrola un exemplu
    exemple
    • Foicică de bujori, Vai de mama cu feciori! Necăjește pînă-i crește, împăratu-i cătănește. BIBICESCU, P. P. 124.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv A intra în armată, a se face cătană.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • cătană
    surse: DEX '09 DEX '98