13 definiții pentru căință


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ință sf [At: PRAV. 869 / Pl: ~țe / E: căi + -ință] Părere de rău Si: căire, regret, remușcare.

CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. 1. Regret, remușcare. 2. (Bis.) Durere a sufletului și repulsie față de păcatele săvârșite, împreună cu hotărârea de a nu mai păcătui în viitor. – Căi + suf. -ință.

CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. – Căi + suf. -ință.

CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. Ochii mei înoată-n lacrimi de căință. IOSIF, T. 221. Inima-i sîngera, răsipită în tîrzii și zadarnice căințe. ODOBESCU, S. III 209.

CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. – Din căi + suf. -ință.

CĂÍNȚĂ ~e f. Părere de rău cauzată de o nereușită sau de o faptă nesocotită; mustrare de cuget; remușcare; regret. [Sil. că-in-] /a (se) căi + suf. ~ință

căință f. 1 durere pentru săvârșirea unui păcat: după căință pocăința; 2. părere de rău de a fi făcut sau nu ceva.

căínță f., pl. e și (est) ĭ. Regret al faptelor mele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căínță s. f., g.-d. art. căínței; pl. căínțe

căínță s. f. (sil. -in-ță), g.-d. art. căínței; pl. căínțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INȚĂ s. mustrare, pocăință, regret, remușcare, părere de rău, (rar) penitență, pocăială, (înv.) înfrîngere, pocaianie, (franțuzism înv.) repentir. (Simțea o sinceră ~ pentru cele făcute.)

Intrare: căință
căință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ință
  • ința
plural
  • ințe
  • ințele
genitiv-dativ singular
  • ințe
  • inței
plural
  • ințe
  • ințelor
vocativ singular
plural

căință

  • 1. Părere de rău.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: regret remușcare 2 exemple
    exemple
    • Ochii mei înoată-n lacrimi de căință. IOSIF, T. 221.
      surse: DLRLC
    • Inima-i sîngera, răsipită în tîrzii și zadarnice căințe. ODOBESCU, S. III 209.
      surse: DLRLC
  • 2. (termen) bisericesc Durere a sufletului și repulsie față de păcatele săvârșite, împreună cu hotărârea de a nu mai păcătui în viitor.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Căi + sufix -ință.
    surse: DEX '98 DEX '09