BĂCAN² s. n. 1. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum). 2. Colorant roșu, obținut, prin fierbere, din băcan¹ (1). – Din tc. bakam.

BĂCAN¹, băcani, s. m. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacal s. m.] – Din tc. bakkal.

băcan² sm [At: (a. 1761) TARIF, ap. ȘIO / Pl: ~i / E: tc bakam] 1 Lemn de culoare roșiatică al arborelui exotic Haematoxylon campechianum, folosit ca astringent împotriva diareei. 2 Colorant roșu, obținut, prin fierbere, din băcan² (1).

băcan¹ sm [At: (a. 1693) DOC., ap. HEM 2812 / V: (reg) bacal / Pl: ~i / E: tc bakkal] (Iuz) Negustor care vindea cu amănuntul diverse produse alimentare.

băcán¹ s.m. 1 Proprietar al unei băcănii. 2 Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare (într-o băcănie). • pl. -i. și (reg.) bacál s.m. /<tc. bakkal.

băcán² s.m. 1 (bot.) Arbore tropical, originar din America Centrală, al cărui lemn, de culoare roșie, este folosit în tîmplăria fină și la extragerea unui colorant roșu (Haematoxylon campechianum). 2 Lemn de băcan din care se obține, prin fierbere, un colorant roșu. 3 Colorant roșu obținut din acest lemn. • pl. -i. /<tc. bakam.

BĂCAN¹, Mold. BĂCAL, BACAL sm. ⚚ Cel ce vinde cu mărunțișul diferite produse alimentare străine sau indigene, precum zahăr, cafea, orez, mezeluri, etc. [tc. bakal].

BĂCAN² sbst. 🌿 Lemnul unui arbore din America tropicală (Haematoxylon campechianum) care, fiert în apă, dă o frumoasă coloare pentru roșitul ouălor de Paști (🖼 288): muiat în boie de ~ pentru roșit ouă (CAR.) [tc. bakam].

BĂCAN², băcani, s. m. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacal s. m.] – Din tc. bakkal.

BĂCAN¹ s. n. 1. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum). 2. Colorant roșu, obținut prin fierbere, din băcan¹ (1). – Din tc. bakam.

BĂCAN², băcani, s. m. (Pe cale de dispariție) Negustor care vinde cu amănuntul diferite produse alimentare (ca: mezeluri, vin, mirodenii, fructe, legume etc.). Băcanul făcea astăzi alișveriș mai mare. PAS, L. I 43. Toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț. CARAGIALE, O. I 99. Na, ține asta și mergi colea la băcan, Să-ți dea mezelicuri, pîine și o carafă de vin. PANN, P. V. II 8. – Variantă: (Mold.) bacal (ALECSANDRI, T. 39, NEGRUZZI, S. I 297, RUSSO, O. A. 93) s. m.

BĂCAN¹ s. n. Lemn al unui arbore exotic, de culoare roșiatică, a cărui substanță colorată servește la vopsitul textilelor etc.; p. ext. vopsea roșie obținută din acest lemn. Să roșim puțintele [ouă]... – De roșim puțintele, ardem focul degeaba, cumpărăm d-a surda băcanul... Cheltuială zadarnică. DELAVRANCEA, H. T. 18. Numai iaca se trezește la spatele lui cu jupîn Ștrid, din Tîrgul Neamțului, negustor de băcan... sulimeneală, boia de păr. CREANGĂ, P. 112.

BĂCAN¹ s. n. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum); se folosește la tîmplăria fină, la extragerea unui colorant roșu, iar din scoarță se extrage un medicament astringent. – Tc. bakam.

BĂCAN², băcani, s. m. (Înv.) Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacal s. m.] – Tc. bakal.

BĂCAN¹ ~i m. 1) Arbore exotic cu lemn roșiatic din care se extrage un colorant roșu, folosit în industria textilă. 2) Lemnul acestui arbore. 3) Vopsea naturală de culoare roșie, extrasă din acest lemn. /<turc. bakam

BĂCAN² ~i m. 1) Proprietar al unei băcănii. 2) Vânzător într-o băcănie. /<turc. bakal

băcan m. negustor care vinde cu mărunțișul articole de condiment și de hrană. [Turc. BAKAL; varianta munteană băcan se datorește analogiei cu numele de profesiuni ca lipscan, marchitan].

băcan n. 1. arbore din Brazilia al cărui lemn dă o frumoasă tinctură, cu care se roșesc ouăle la Paști (Hoematoxylon campechianum): negustor de băcan CR.; 2. roșul cu care femeile își dreg fața. [Turc. BAKÀN].

1) băcán m. (d. bacal). Munt. Bacal.

2) băcán n. (turc. [d. ar.] bakkam, pop. bakam). Munt. Lemnuș (văpsea de oŭă).

bacal sm vz băcan¹

bacál s.m. v. băcan¹.

BACAL... 👉 BĂCAN¹.

BACAL s. m. v. băcan¹.

bacal m. Mold. V. băcan: fecior de bacal AL.

bacál, m. pl. lĭ (turc. ar. bakkal, pop. bakal). Est. Negustor de coloniale. – În vest băcan.

băcan² (negustor) s. m., pl. băcani

băcan¹ (colorant, lemn exotic) s. n.

băcan¹ (negustor) s. m., pl. băcani

băcan² (colorant) s. n.

băcan (negustor) s. m., pl. băcani

băcan (vopsea) s. n.

băcan (negustorul și vopseaua).

băcan (-nuri), s. n. – Lemn al unui arbore exotic. – Mr. băcîme, megl. bacam. Tc. bakam, bakim (Roesler 590; Șeineanu, II, 32; Lokotsch 190), de unde provin și ngr. μπαϰάμι, alb. bakkam, bg., rus. bakam, sb. bakam. A devenit popular datorită folosirii colorantului obținut de băcan la vopsirea ouălor de Paști. Der. băcăni, vb. (a vopsi roșu-aprins).

băcan (băcani), s. m. – Negustor de produse alimentare. – Var. (Mold.), mr., megl. băcal. Tc. bakkal (Șeineanu, II, 31; Lokotsch 189; Ronzevalle 49), de unde și ngr. μπαϰάλης, alb. bakalj, bg. bakal. -L păstrat în dialecte s-a modificat în Munt. și în limba scrisă, prin asimilarea cu cuvintele formate cu suf. -an, ca lipscan, țăran, gardian, sătean. Der. bacalbașe, s. m. (înv., staroste al băcanilor); băcăneasă, s. f. (băcăniță); băcănesc, adj. (de băcan); băcănie, s. f. (prăvălie de produse alimentare; mirodenii, ingrediente); băcănime, s. f. (adunare de băcani); băcăniță, s. f. (nevastă de băcan). Der. sînt normali, cu excepția primului, care imită tc. bakkal baș.