2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bújdă sf [At: I. CR. III, 377 / V: búrdă, búșdă / Pl: ~de / E: nct] (Reg) Cocioabă.

BÚJDĂ, bujde, s. f. (Reg.) Cocioabă. – Et. nec.

BÚJDĂ, bujde, s. f. (Reg.) Cocioabă. – Et. nec.

BÚJDĂ, bujde, s. f. (Regional) Casă mică (veche) și sărăcăcioasă, cu pereți slabi; cocioabă, bojdeucă. Doamne, soro, cu cît var ai pus pe bujda asta, zideam o curte. CONTEMPORANUL, VI 97.

BÚJDĂ, bujde, s. f. (Reg.) Cocioabă.

bujdă Mold. cocioabă. [Cf. rus. BUDA, colibă].

bujdă, bújdeáucă V. bujlă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bújdă (reg.) s. f., g.-d. art. bújdei; pl. bújde

bújdă s. f., g.-d. art. bújdei; pl. bújde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bujdéi, bujdeie, (bujdă), s.n. – (reg.) 1. Construcție specială pentru uscarea fructelor. Pereții din bârne necioplite sunt lipiți în interior și în exterior și au acoperiș din șindrilă, în două ape. În partea inferioară se află cuptorul, cu o ușă pentru introdus lemnele și cu un orificiu pe unde iese fumul. În bujdei sunt așezate rude etajate pe care se pun lesele cu fructe. După ce lemnele au ars, se înfundă ușa și orificiul pentru fum, astfel încât uscarea se face treptat (Șainelic, 1986: 34); „Gospodăriile cu grădini mai mari și cu mulți pruni mai au și câte un bujdei (uscătoare de prune)” (Meruțiu, 1936: 12). La sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, comerțul cu prune uscate era înfloritor. Aceste produse erau exportate până la Viena și în Germania. 2. Groapă (cuptor) în care se face foc pentru a se usca fructele (ALRRM, 1971: 460). 3. Casă mică, sărăcăcioasă; bordei: „Ieșiți, babe, din bujdei, / Să vedeți afară ce-i” (Bilțiu, 2006: 230). ♦ (top.) În Bujdei, toponim în Tăuții Măgherăuș (Crâncău, 2011). – Et. nec. (pentru var. bujdă) (DEX, MDA); „Bordei ar putea fi despărțit cu greu de cuvinte ca burdă, bujdă, bujdei, bujdeucă, care înseamnă toate «colibă» (cf. budă)” (DER). Cuv. rom. > ucr. bordej, bg. bordei, magh. bordej (Candrea).

bujdéi, bujdeie, s.n. – 1. Construcție specială pentru uscarea fructelor. Pereții din bârne necioplite sunt lipiți în interior și în exterior și au acoperiș din șindrilă, în două ape. În partea inferioară se află cuptorul, cu o ușă pentru introdus lemnele și cu un orificiu pe unde iese fumul. În bujdei sunt așezate rude etajate pe care se pun lesele cu fructe. După ce lemnele au ars, se înfundă ușa și orificiul pentru fum, astfel încât uscarea se face treptat (Șainelic 1986: 34); „Gospodăriile cu grădini mai mari și cu mulți pruni mai au și câte un bujdei (uscătoare de prune)” (Meruțiu 1936: 12). La sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, comerțul cu prune uscate era înfloritor. Aceste produse erau exportate până la Viena și în Germania. 2. Groapă (cuptor) în care se face foc pentru a se usca fructele (ALR 1971: 460). 3. Bordei (Memoria 2004). – „Bordei ar putea fi despărțit cu greu de cuvinte ca burdă, bujdă, bujdei, bujdeucă, care înseamnă toate «colibă» (cf. budă)” (DER); Rut. bordej, bg. bordei, magh. bordej provin din rom. (Candrea).

Intrare: bujdei
bujdei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bujdă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bujdă
  • bujda
plural
  • bujde
  • bujdele
genitiv-dativ singular
  • bujde
  • bujdei
plural
  • bujde
  • bujdelor
vocativ singular
plural

bujdă

  • 1. regional Casă mică (veche) și sărăcăcioasă, cu pereți slabi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bojdeucă cocioabă un exemplu
    exemple
    • Doamne, soro, cu cît var ai pus pe bujda asta, zideam o curte. CONTEMPORANUL, VI 97.
      surse: DLRLC

etimologie: