3 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie, capră, cățea) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie.

bucălaie [At: JAHRESBER. XVI, 221 / V: ~col~, ~coliță / Pl: ~lăi / E: bucă + laie] 1 sf Oaie cu botul negru. 2 sf (Rar) Capră cu botul negru. 3 sf (Rar) Cățea cu botul negru. 4 a (D. ovine) Care are lâna albă și botul și extremitățile membrelor negre sau de culoare închisă.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f. Oaie cu botul negru. Bucălaie, vai de tine! ALECSANDRI, T. 63. ◊ (Adjectival) Mioriță laie, Laie, bucălaie... ALECSANDRI, P. P. 1.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. f. (Oaie) cu botul negru. – Din bucă + laie.

BUCĂLÁIE ~ăi f. și substantival (despre oi) Care are lână albă, iar botul și extremitățile membrelor negre. /bucă + laie

bucălaie a. 1. cu lână albă și botul negru: mioriță bucălaie (v. laie); 2. bucălat: o fetiță roșie și bucălaie.

BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălai, -aie, adj. Bucălat. – Cf. bucă.

BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălai, -aie, adj. Bucălat. – Cf. bucă.

bucălắu sm [At: H II, 12 / Pl: ~ăi / E: bucălat css] (Reg) 1 Berbec. 2 Câine.

BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălăi, -aie, adj. Bucălat. De subt țol ridică fruntea Două fețe bucălaie. GOGA, P. 89.

BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălai, -aie, adj. Bucălat. – Din bucă[lat] + suf. -ăl-ai.

bucălắŭ, -áĭe adj. pl. m. și f. ăĭ (var. din bucălat). Bucălat. Cu lînă multă (vorbind de oĭ: Mioriță, laĭe, laĭe, bucălaĭe. (P.P.) V. lăŭ, laĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!bucălaie1 (cu lâna albă și cu părți de culoare închisă) (pop.) adj. f., pl. bucălăi

bucălaie2 (oaie, capră, cățea) (pop.) s. f., art. bucălaia, g.-d. art. bucălăii; pl. bucălăi

bucăláie adj. f., pl. bucăláie/bucălái

bucăláie s. f., art. bucăláia, g.-d. art. bucăláii; pl. bucălăi

!bucălău (cu lână multă) (pop.) adj. m. (berbec ~); f. bucălaie (oaie ~); pl. m. și f. bucălăi

*bucălai (bucălat) adj. m. sg. și pl.; f. sg. și pl. bucălaie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUCĂLÁI adj. 1. v. grăsuț. 2. (ZOOL.) mărcuș. (Oaie ~.)

BUCĂLAI adj. 1. bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnat, bucăliu, durd, (prin Olt.) vîrlav. (Copil ~.) 2. (ZOOL.) mărcuș. (Oi ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bucăláie, adj. – (ref. la oi) De culoare albă, cu botul negru sau cu capul tot negru (Precup, 1926; Latiș, 1993). – Din bucă (< lat. bucca „gură” > rom. bucă „obraz”) + lai, laie „negru” (DLRM, MDA).

bucăláie, adj. – (ref. la oi) De culoare albă, cu botul negru sau cu capul tot negru (Precup 1926; Latiș 1993). – Bucă (< lat. bucca „gură” > rom. bucă „obraz”) + lai, laie „negru”.

Intrare: bucălaie
bucălaie substantiv feminin
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălăi
  • bucălăile
genitiv-dativ singular
  • bucălăi
  • bucălăii
plural
  • bucălăi
  • bucălăilor
vocativ singular
plural
Intrare: bucălai
bucălai adjectiv
adjectiv (A120)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălai
  • bucălaiul
  • bucălaiu‑
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălai
  • bucălaii
  • bucălaie
  • bucălaiele
genitiv-dativ singular
  • bucălai
  • bucălaiului
  • bucălaie
  • bucălaiei
plural
  • bucălai
  • bucălailor
  • bucălaie
  • bucălaielor
vocativ singular
plural
Intrare: bucălău
bucălău adjectiv
adjectiv (A114)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălău
  • bucălăul
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălăi
  • bucălăii
  • bucălăi
  • bucălăile
genitiv-dativ singular
  • bucălău
  • bucălăului
  • bucălăi
  • bucălăii
plural
  • bucălăi
  • bucălăilor
  • bucălăi
  • bucălăilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucălaie, bucălăisubstantiv feminin

  • 1. (Oaie, capră, cățea) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Bucălaie, vai de tine! ALECSANDRI, T. 63. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Mioriță laie, Laie, bucălaie... ALECSANDRI, P. P. 1. DLRLC
etimologie:
  • Bucă + laie DEX '98 DEX '09

bucălai, bucălaieadjectiv

  • 1. Bucălat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bucălat
    • format_quote De subt țol ridică fruntea Două fețe bucălaie. GOGA, P. 89. DLRLC
etimologie:
  • cf. bucă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.