2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Din germ. Brutto, it. brutto.

BRUTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Din germ. Brutto, it. brutto.

bruto av [At: DEX2 / E: ger Brutto, it brutto] În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit).

bruto adv. 1 În total, fără a scădea greutatea ambalajului. 2 Fără a scădea cheltuielile sau impozitele (dintr-un venit). Cîștigă bruto o mie de euro. • /<germ. brutto, it. bruto.

BRUTO adv. (În opoziție cu neto) În total, cu totul, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), fără a scădea cheltuielile sau diferitele sarcini (dintr-un venit). Salariul meu este de 600 de lei bruto.

BRUTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), fără a scădea cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Germ. Brutto (it. brutto).

BRUTO adv. Cu totul, nescăzînd daraua sau cheltuielile făcute. [< it. bruto, germ. brutto].

BRUTO adv., adj. inv. cu totul, nescăzând greutatea ambalajului, cheltuielile. (< it. bruto, germ. brutto)

BRUTO adv. 1) În total; fără a scădea impozitele sau cheltuielile. 2) Cu totul; fără a scădea ambalajul. /<germ. Brutto

BRUTĂ, brute, s. f. Om foarte brutal. – Din fr. brute.

BRUTĂ, brute, s. f. Om foarte brutal. – Din fr. brute.

bru1 sf [At: DA / Pl: ~te / E: fr brute] 1 Animal. 2 (Fig) Persoană lipsită de inteligență, sensibilitate și morală Si: bestie, vită.

bru s.f. 1 Animal sălbatic ce nu poate fi îmblînzit. 2 Om lipsit de sensibilitate; brutal, violent. Individul acesta este o brută. • pl. -e. /<fr. brute, lat. brutum.

BRUTĂ, brute, s. f. Om rău, brutal, crud, lipsit de simțire. Asta nu se poate! Dumneata ești o brută. PAS, Z. I 113.

BRUTĂ, brute, s. f. Om brutal. – Fr. brute.

BRU s.f. Om rău, crud, violent. [Pl. -te. / < fr. brute].

BRU s. f. om brutal, violent. (< fr. brute)

BRUTĂ ~e f. Om cu manifestări de animal; persoană care vădește violență în comportare și lipsă de inteligență. /<fr. brute

*brútă f., pl. e (fr. brute, om grosolan). Barb. Vită, fiară, boaĭtă, om necĭoplit și răŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bru s. f., g.-d. art. brutei; pl. brute

bru s. f., g.-d. art. brutei; pl. brute

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: bruto
bruto adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • bruto
Intrare: brută
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bru
  • bruta
plural
  • brute
  • brutele
genitiv-dativ singular
  • brute
  • brutei
plural
  • brute
  • brutelor
vocativ singular
  • bru
  • bruto
plural
  • brutelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brutoadverb

  • 1. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: neto
    • format_quote Salariul meu este de 600 de lei bruto. DLRLC
etimologie:

bru, brutesubstantiv feminin

  • 1. Om foarte brutal. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Asta nu se poate! Dumneata ești o brută. PAS, Z. I 113. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.