2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bortós2, ~oásă a vz burtos

bortós1, ~oásă a [At: DRĂGHICI, R. 144/6 / V: ~tonos / Pl: ~oși, ~oase / E: bortă + -os] 1 Găurit. 2 Scorburos.

BORTÓS, -OÁSĂ, borțoși,-oase, adj. (Mold., Transilv.) Cu bortă, găurit, găunos; (despre copaci) storburos. Puse pe bietul copilaș în scorbura unui lemn bortos. RETEGANUL, P. I 13. S-au ascuns într-o măsea de ale lui, care era bortoasă. SBIERA, P. 169.

BORTÓS, -OÁSĂ, bortoși, -oase, adj. (Reg.) Găurit. ♦ Scorburos. – Din bortă + suf. -os.

bortós, -oásă adj. (d. bortă). Est. Găunos, scorburos.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Borț + suf. -os.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Borț + suf. -os.

borțos, ~oa [At: CARAGIALE, M. 21 / Pl: õși, õase / E: borț + -os] 1-2 smf, a (Pfm) (Om) burtos. 3-4 sf, af (Pfm; dep) (Femeie) gravidă. 5 a (Reg) Aspru. 6 a Caractere de litere groase și late.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Popular) Cu burtă mare. A făcut ce-a făcut și, din toată sărăcia, a cumpărat un crap mare și borțos. CARAGIALE, M. 21. ♦ (La f., despre femei) Gravidă, însărcinată. Pe urmă... a aflat că am rămas borțoasă. STANCU, D. 59.

BORȚÓS, -OÁSĂ, borțoși, -oase, adj. (Pop.) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Din borț + suf. -os.

BORȚÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) pop. fam. Care are pântece mare (ca un borț); burtos; bârdâhănos; pântecos. 2) Care are borț; cu borț. /borț + suf. ~os

borțos a. 1. cu burta mare; 2. însărcinată (vorbind de femei).

borțós, -oásă adj. (din burduțos, burduhos). Munt. Triv. Pîntecos. Fem. Gravidă îngreunată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

borțós (fam.) adj. m., pl. borțóși; f. borțoásă, pl. borțoáse

borțós adj. m., pl. borțóși; f. sg. borțoásă, pl. borțoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BORTÓS adj. v. găunos, scorburos.

BORȚOÁSĂ adj. v. gravidă, însărcinată.

BORȚÓS adj. v. burtos, pântecos.

borțoa adj. v. GRAVIDĂ. ÎNSĂRCINATĂ.

arată toate definițiile

Intrare: bortos
bortos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bortos
  • bortosul
  • bortosu‑
  • bortoa
  • bortoasa
plural
  • bortoși
  • bortoșii
  • bortoase
  • bortoasele
genitiv-dativ singular
  • bortos
  • bortosului
  • bortoase
  • bortoasei
plural
  • bortoși
  • bortoșilor
  • bortoase
  • bortoaselor
vocativ singular
plural
Intrare: borțos
borțos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • borțos
  • borțosul
  • borțosu‑
  • borțoa
  • borțoasa
plural
  • borțoși
  • borțoșii
  • borțoase
  • borțoasele
genitiv-dativ singular
  • borțos
  • borțosului
  • borțoase
  • borțoasei
plural
  • borțoși
  • borțoșilor
  • borțoase
  • borțoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bortos

etimologie:

borțos

etimologie:

  • Borț + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09