10 definiții pentru bortos

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bortos1, ~oa a [At: DRĂGHICI, R. 144/6 / V: ~tonos / Pl: ~oși, ~oase / E: bortă + -os] 1 Găurit. 2 Scorburos.

BORTOS, -OASĂ, borțoși,-oase, adj. (Mold., Transilv.) Cu bortă, găurit, găunos; (despre copaci) storburos. Puse pe bietul copilaș în scorbura unui lemn bortos. RETEGANUL, P. I 13. S-au ascuns într-o măsea de ale lui, care era bortoasă. SBIERA, P. 169.

BORTOS, -OASĂ, bortoși, -oase, adj. (Reg.) Găurit. ♦ Scorburos. – Din bortă + suf. -os.

bortós, -oásă adj. (d. bortă). Est. Găunos, scorburos.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BORTOS adj. v. găunos, scorburos.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bortos, -oasă, bortoși, -oase, adj. 1. Găunos, viermănos. 2. Scobit, săpat, golit: „Aiesta nu-i măr bortos / Ca să-l muști și să-l țâpti gios” (Țiplea, 1906: 504). 3. Scorburos. – Din bortă + suf. -os (DLRM).

bortos, -oasă, bortoși, -oase, adj. – 1. Găunos, viermănos (Țiplea, 1906). 2. Scobit, săpat, golit: „Aiesta nu-i măr bortos / Ca să-l muști și să-l țâpti gios” (Țiplea, 1906: 504). – Din bortă + suf. -os (DLRM).

bortos, -oasă, adj. – 1. Găunos, viermănos (Țiplea 1906). 2. Scobit, săpat, golit: „Aiesta nu-i măr bortos / Ca să-l muști și să-l țâpti gios” (Țiplea 1906: 504). – Din bortă + -os.

Intrare: bortos
bortos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bortos
  • bortosul
  • bortosu‑
  • bortoa
  • bortoasa
plural
  • bortoși
  • bortoșii
  • bortoase
  • bortoasele
genitiv-dativ singular
  • bortos
  • bortosului
  • bortoase
  • bortoasei
plural
  • bortoși
  • bortoșilor
  • bortoase
  • bortoaselor
vocativ singular
plural
bortonos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bortos, bortoaadjectiv

  • 1. regional Cu bortă; (despre copaci) scorburos. DLRLC DLRM
    • format_quote Puse pe bietul copilaș în scorbura unui lemn bortos. RETEGANUL, P. I 13. DLRLC
    • format_quote S-au ascuns într-o măsea de ale lui, care era bortoasă. SBIERA, P. 169. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.