10 definiții pentru bortos
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bortos1, ~oasă a [At: DRĂGHICI, R. 144/6 / V: ~tonos / Pl: ~oși, ~oase / E: bortă + -os] 1 Găurit. 2 Scorburos.
BORTOS, -OASĂ, borțoși,-oase, adj. (Mold., Transilv.) Cu bortă, găurit, găunos; (despre copaci) storburos. Puse pe bietul copilaș în scorbura unui lemn bortos. RETEGANUL, P. I 13. S-au ascuns într-o măsea de ale lui, care era bortoasă. SBIERA, P. 169.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BORTOS, -OASĂ, bortoși, -oase, adj. (Reg.) Găurit. ♦ Scorburos. – Din bortă + suf. -os.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
bortós, -oásă adj. (d. bortă). Est. Găunos, scorburos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bortonos, ~oasă s vz bortos1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BORTOS adj. v. găunos, scorburos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bortos adj. v. GĂUNOS. SCORBUROS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bortos, -oasă, bortoși, -oase, adj. 1. Găunos, viermănos. 2. Scobit, săpat, golit: „Aiesta nu-i măr bortos / Ca să-l muști și să-l țâpti gios” (Țiplea, 1906: 504). 3. Scorburos. – Din bortă + suf. -os (DLRM).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bortos, -oasă, bortoși, -oase, adj. – 1. Găunos, viermănos (Țiplea, 1906). 2. Scobit, săpat, golit: „Aiesta nu-i măr bortos / Ca să-l muști și să-l țâpti gios” (Țiplea, 1906: 504). – Din bortă + suf. -os (DLRM).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bortos, -oasă, adj. – 1. Găunos, viermănos (Țiplea 1906). 2. Scobit, săpat, golit: „Aiesta nu-i măr bortos / Ca să-l muști și să-l țâpti gios” (Țiplea 1906: 504). – Din bortă + -os.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bortos, bortoasăadjectiv
-
- Puse pe bietul copilaș în scorbura unui lemn bortos. RETEGANUL, P. I 13. DLRLC
- S-au ascuns într-o măsea de ale lui, care era bortoasă. SBIERA, P. 169. DLRLC
-